|
Căderea lui Slobodan Milosevic
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În 1995 pacea în Bosnia părea asigurată în urma acordului de la Dayton. Miloșevici era prezentat peste tot ca om al păcii. În noiembrie 1996 în alegerile locale opoziția câștigă in 17 orașe inclusiv la Belgrad. Dar la instigarea soției sale, Mira Marcovici, autoritățile măsluiesc rezultatele. Opoziția protestează timp de peste două luni și în cele din urmă Miloșevici cedează. Pentru a nu pierde însă teren începe să joace mai intens cartea naționalistă. De la venirea sa la putere el îngrădise treptat autonomia provinciei Kosovo. Albanezii reacționaseră până atunci doar pe plan politic. Acum însă apare gruparea de rezistență armată UCK care trece la acțiune, lansând atacuri cu grenade în mai multe orașe. Represaliile sârbe sunt dure, au loc masacre in mai multe sate. Este începutul degringoladei. În prima parte a seriei BBC despre Căderea lui Miloșevici Alexandru Hâncu reamintește inițiativele diplomatice occidentale eșuate în problema provinciei Kosovo, situație care a dus în cele din urmă la bombardarea Serbiei de către forțele NATO.
Arena: Căderea lui Miloșevici partea a II-a În 1999 Miloșevici intensifică campania împotriva albanezilor din Kosovo și respinge ultimatumul NATO. Infrastructura militară a Iugoslaviei este bombardată timp de trei zile. Armata rusă intră în stare de alertă și Miloșevici ordonă armatei iugoslave din Kosovo să se dezlănțuie. Comandantul suprem al forțelor aliate din Europa cere extinderea ofensivei aeriene ca să lovească mijloacele de transport și elemente ale infrastructurii civile. La Belgrad sunt bombardate clădiri militare și sunt distruse poduri peste Dunăre la Novi Sad. În Kosovo masacrele și distrugerea sistematică a satelor continuă. În partea a doua a seriei BBC Căderea lui Miloșevici, Alexandru Hâncu derulează filmul inițiativelor diplomatice febrile între Moscova, Londra, Paris, Washington care au dus în cele din urmă la capitularea lui Miloșevici în Kosovo.
Arena: Căderea lui Miloșevici - partea a III-a Pentru Miloșevici războiul din Kosovo a fost o nouă umilință iar Tribunalul de la Haga îl acuzase de crime de război și genocid. Dar atâta vreme cât rămânea la putere nu putea fi extrădat. Salvarea lui consta deci în obținerea unui nou mandat prezidențial. Șansele păreau favorabile, și nu în ultimul rând pentru că opoziția era foarte dezbinată. În ultimul episod al seriei BBC Căderea lui Miloșevici, Alexandru Hâncu reamintește eforturile disperate ale cuplului Miloșevici de a rămâne la putere: acțiunile ilegale și chiar criminale împotriva unor membri marcanți ai opoziției, măsluirea rezultatului alegerilor prezidențiale, decizia foștilor aliați ai lui Miloșevici de a-l abandona și în cele din urmă arestarea și trimiterea lui la Tribunalul de la Haga.
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||