|
Reacții la proiectul de raport al C.E.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Primele aprecieri ale autorităților de la București privind proiectul de raport al Comisiei Europene sunt că analiza Bruxellesului
este una corectă. În documentul privind starea justiției din România, Comisia Europeană vorbește despre "nevoia de progrese"
în special în combaterea corupției și critică atât parlamentul, cât și instanțele pentru blocarea unor mari dosare.
În opinia Bruxellesului, deși Direcția Anticorupție ar fi continuat "să arate rezultate pozitive în cazurile de corupție la nivel înalt", nu s-a înregistrat "nici un progres real în zece cazuri cheie implicând foști miniștri". Pentru Comisia Europeană "aceasta se datorează parțial faptului că parlamentul a blocat investigarea și parțial faptului că aceste cazuri au fost respinse de Înalta Curte de Casație și Justiție". Comentând documentul, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, spune la BBC că se așteapta ca acesta să fie "echilibrat și obiectiv". Domnul Predoiu refuză însă să comenteze criticile care privesc parlamentul sau instanțele și spune că atât cât a intrat în atribuțiile ministerului s-a rezolvat. Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, spune că ministerul său va redacta, cum cere Bruxellesul, noile coduri, penal, civil și de procedură, în lipsa cărora se spune în avertismentul Comisiei Europene: "corpul judiciar va da dovadă de reticență în a-și continua cazurile, dat fiind că este neclar dacă probele adunate azi vor fi acceptabile mâine". În fine, întrebat de BBC ce decizie va lua în privința conducerii Direcției Anticorupție, al cărei mandat va expira, ministrul justiției a insistat că dorește, printre altele, "continuitate". Recent, tot la BBC, șeful DNA, Daniel Morar, a cărui instituție este apreciată pozitiv în raport, declara că vrea să rămână la conducerea DNA. Revenind la raport, acesta constata așadar că Înalta Curte de casație și Justiție ar fi respins marile dosare de corupție. Tot instanța supremă e criticată în proiectul de raport pentru că nu ar fi reușit să unifice practica judecătorească în dosarele de corupție: în cazuri identice se dau verdicte total diferite. Intervievat la BBC, judecătorul Horațiu Dumbravă, membru al Uniunii Naționale a Judecătorilor, admite că uneori instanțele dau verdicte diferite și că uneori Înalta Curte nu reușește să aducă la un numitor comun aceste verdicte. Dar în marile dosare, vina principală ar purta-o clasa politică, apreciază domnul Dumbravă. Judecătorul Horațiu Dumbravă mai spune la BBC că aceeași clasă politică trebuie să dea dovadă de "voința" cerută și de Bruxelles nu doar o dată și aceasta prin adoptarea unor legi și a unor coduri clare, care să deblocheze justiția și lupta anticorupție. Așadar, în proiectul de raport, Comisia Europeană cere "depolitizarea luptei anticorupție" și cere clasei politice să lase investigațiile în marile dosare să-și urmeze cursul, după ce au fost "blocate de parlament". |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||