Banca Naţională doreşte alte criterii pentru acordarea de credite

Concret, dacă proiectul va fi aprobat, băncile vor trebui să acorde credite pe baza veniturilor declarate la fisc, singurele sută la sută certe.

Măsura are un dublu obiectiv, explică la BBC consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

“Problema este de ordin particular şi de ordin general. De ordin particular este că oamenii s-au îndatorat foarte mult, de ordin general este însă stabilitatea financiară”.

“Viteza creditului în România este foarte mare, este cu mult peste vitezele cu care circulă creditul şi în ţările vecine, şi în zona Euro”, spune la BBC domnul Vasilescu.

Viteza creditului în România este foarte mare, este cu mult peste vitezele cu care circulă creditul şi în ţările vecine, şi în zona Euro   Adrian Vasilescu

În ultima perioadă, guvernatorul Mugur Isărescu şi-a înmulţit avertismentele că, la un moment dat, băncile riscă să nu-şi mai poată recupera banii de la clienţii care pot ajunge în incapacitate de plată.

În Statele Unite, o astfel de situaţie a generat o criză financiară fără precedent şi falimentul unor bănci de prestigiu.

Aşadar, BNR le-a recomandat băncilor prudenţă maximă când cântăresc capacitatea de rambursare a clienţilor - prudenţă, nu restricţii.

Pentru că BNR nu vrea să pună obstacole creditării, ci doar să o aducă la un nivel normal, mai explică la BBC consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

“Noi am pornit mai târziu, e drept, şi pornind mai târziu există şi de partea băncilor şi de partea oamenilor care se îndatorează o dorinţă firească de a recupera”.

“Banca Naţională trebuie să fluiere, e ca pe şosea aici – excesul de viteză e riscant, oricând se pot întâmpla accidente”, spune Adrian Vasilescu.

Dar de ce se teme BNR? În România, potrivit datelor oficiale, trei sferturi din credite se fac pentru consum, nu pentru investiţii.

Dacă creşte PIB-ul prin extenuarea resurselor, diferenţa se duce fie în dezechilibru extern, fie în inflaţie, sau în amândouă   Mugur Isărescu

Banii aruncaţi astfel pe piaţă nu generează mai mulţi bani, cum ar trebui, ci mai degrabă inflaţie.

Toate acestea şi pe fondul unei productivităţi scăzute, care face ca oferta pieţei interne să nu poată face faţă cererii.

În absenţa acestei oferte interne, cererea mare se îndreaptă spre pieţele externe, care au cunoscut şi ele şocul unor scumpiri importante.

Dacă şi moneda naţională e mai slăbită, atunci importurile nu pot fi decât scumpe, deci se poate importa inflaţie.

În aceste condiţii, creşterea economică îngregistrată de România nu poate fi un atuu pentru încurajarea creditelor şi a consumului, cum ar fi normal, a explicat recent şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

“Există un exces de cerere. Am vrea ca acest exces de cerere să fie acoperit printr-o creştere a producţiei? Da. Numai că să crească producţia trebuie să se muncească mai mult, să se facă investiţii mai mari”.

“Dacă creşte PIB-ul prin extenuarea resurselor, diferenţa se duce fie în dezechilibru extern, fie în inflaţie, sau în amândouă”, spune Mugur Isărescu.

Şi, într-adevăr, la sfârşitul primului trimestru al acestui an rata anuală a inflaţiei a ajuns peste opt la sută, iar dezechilibrul extern între ce exportă şi ce importă România, între valuta care intră şi cea care iese din România, s-a adâncit anul trecut până la 14 procente, stârnind îngrijorarea instituţiilor financiare internaţionale.