Secretul primelor forme de viaţă de pe Pământ ar putea fi conţinut de către câteva minuscule diamante, descoperite în Australia.

Aceasta au fost la rândul lor descoperite în interiorul unor alte cristale, de zircon, iar toate acestea s-ar fi format acum mai bine de 4 miliarde de ani, pe vremea când planeta noastră era foarte tânără şi încă în formare.

Studiul, care a fost publicat de către prestigioasa revistă Nature, a fost realizat de către specialiştii de la Muzeul Suedez de Istorie Naturală.

Aceştia au făcut analiza chimică foarte detaliată a minusculelor cristale de diamant şi au observat că mulţi atomi de carbon din reţeaua diamantelor sunt caracteristici acelora produşi de către formele de viaţă.

Este vorba despre izotopul de carbon 12, produs care rezultă în urma fotosintezei.

Ce ar însemna acest lucru?

Autorii studiului au emis ipoteza că atomii de carbon din care s-au format mai apoi cristalele de diamant au fost emişi de forme foarte primitive de viaţă care ar fi apărut pe Pământ acum mai bine de 4 miliarde 2 sute de milioane de ani.

Această dată împinge astfel apariţia vieţii pe Terra îndărăt în timp cu jumătate de miliard de ani.

Şi asta pentru că cele mai vechi forme de viaţă descoperite până în prezent provin din Groenlanda, unde au o vechime de peste 3,7 miliarde de ani.

Autorii bănuiesc că, dacă viaţa ar fi existat pe Pământ acum 4 miliarde 2 sute de milioane de ani, acest lucru ar însemna că pe atunci condiţiile de pe Terra, aflată încă în formare, nu erau aşa cum fusese considerat până în prezent.

Cercetătorii, care numeau perioada mai veche de 3,8 miliarde de ani „Hadean", o vedeau ca fiind o etapă foarte fierbinte - la propriu - din istoria Pământului.

Suprafaţa ar fi fost astfel acoperită de lavă topită, iar nenumăraţi meteoriţi mai mari sau mai mici ar fi bombardat aproape neîncetat planeta.

Plăcile tectonice ale crustei nu ar fi fost încă bine consolidate iar viaţa nu ar fi fost posibilă în aceste condiţii.

Descoperirea atomilor de carbon care ar fi putut proveni de acum 4 miliarde 200 de milioane de ani ar sugera că, de fapt, condiţiile erau cu totul altele.

Pentru ca viaţa să poată rezista ar fi trebuit ca temperaturile să fi fost mai scăzute, iar în atmosferă să poată exista şi o anumită umiditate.

Autorii studiului mai spun că aceşti atomi de carbon ar fi intrat, împreună cu restul materiei depuse în acea perioadă, în ciclul geologic pe care îl parcurge materia de pe Terra.

Cu placa tectonică pe care se formase, materia ar fi călătorit astfel spre adâncimi mai mari de 100 de kilometri sub scoarţă.

Aici, la presiuni şi temperaturi enorme, atomii de carbon s-ar fi transformat în diamantele găsite în cristalele de zircon descoperite în Australia.

Concluziile studiului sunt însă contestate de mai mulţi cercetători.

Argumentele contra se încadrează în două mari categorii.

Pe de o parte sunt cei care vorbesc despre faptul că atomii de carbon 12 sunt de fapt o simplă dovadă chimică, iar aceştia s-ar fi putut probabil forma pe atunci şi în alte condiţii, pe care Pământul nu le mai cunoaşte în prezent.

Pe de altă parte, există cercetători care se tem ca minusculele diamante să nu se fi format în perioade mult mai recente şi să fi fost incluse mult mai târziu în cristalele de zircon, rămase într-adevăr de la începuturile planetei.

Dar tot autorii studiului sunt primii care atrag atenţia că analizele nu sunt încă complet terminate şi că mai sunt multe de descoperit şi de analizat.