Rata de promovabilitate la BAC este una scăzută

Aşa se poate rezuma desfăşurarea examenului de bacalaureat de anul acesta.

Primele rezultate sunt dezamăgitoare, rata de promovabilitate fiind mai mică decât anul trecut.

Ministerul Educaţiei nu a anunţat rezultatele finale, dar după primele estimări ale Inspectoratelor Şcolare procentul celor care au reuşit să obţină măcar nota 5 la examen este de aproximativ 70%, mai mic decât anul trecut.

Şochează diferenţele dintre rezultatele obţinute de elevi din judeţe diferite.

Astfel, judeţele cel mai bine clasate într-un clasament al promovabilităţii sunt Suceava - 98,38% şi Constanţa 97,24%.

Codaşe sunt Galaţiul- 50, 67%, Brăila - 57% şi Prahova - 59%.

O posibilă explicaţie pentru aceste rezultate, spun unii profesori, ar fi aceea că în învăţământul românesc nu mai există concurenţă.

De la an la an, calitatea învăţământului în România scade. Orice măsură care se ia rămâne la nivel de inspectorate şcolare şi nu ajunge în şcoala reală   Ciprian Ciucu

“Era o concurenţă acerbă încă din interiorul liceului prin acel examen de treapta a doua pe care mulţi dintre noi l-am dat”.

“În momentul în care participai la un asemenea concurs şi ştiai că din patru clase rămân două, că din 170 de elevi rămân jumate, era clar că selecţia dură se face chiar din timpul liceului”.

“Aceste rezultate nu pot fi luate în considerare într-o analiză serioasă pentru că se poate întâmpla ca acolo unde avem un procent mai mic de promovabilitate nivelul de pregătire al elevilor să fie mai mare”, spune la BBC Corneliu Riegler, profesor de istorie.

Învăţământul românesc este pe o pantă descendentă, iar actualul sistem nu-i motivează deloc pe elevi să înveţe, mai spune domnul Riegler.

Ciprian Ciucu, specialist în educaţie al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, completează cele spuse de Corneliu Riegler.

“De la an la an, calitatea învăţământului în România scade. Orice măsură care se ia rămâne la nivel de inspectorate şcolare şi nu ajunge în şcoala reală”.

“Diferenţe reale în sistemul de învăţământ din România nu sunt. Diferenţele se explică prin modul diferit de organizare al examenelor şi se mai poate explica foarte bine prin lipsa de integritate şi prin fraudă”, spune domnul Ciucu.

O rată mai mică de promovabilitate nu ar fi un lucru rău, dacă examenul ar fi unul cu adevărat un examen, iar elevii ar simţi că există concurenţă între ei, mai spune Ciprian Ciucu.

Profesorul Mircea Vasilescu e de părere că principalul vinovat este Ministerul Educaţiei.

După părerea sa, reformele neterminate şi lipsa de profesori bine pregătiţi au provocat această situaţie.

“Ne-am obişnuit ca Bacalaureatul să fie o formalitate. Nu e o formalitate, el trebuie să fie un examen serios”.

Ne-am obişnuit ca Bacalaureatul să fie o formalitate. Nu e o formalitate, el trebuie să fie un examen serios   Mircea Vasilescu

“Dacă în unele judeţe, sau chiar în general, pare o situaţie mai slabă decât în alţi ani, atunci asta este realitatea”.

“Învăţământul a scăzut de la an la an. Se învaţă tot mai prost din diverse motive care puse cap la cap duc la această realitate”, spune Mircea Vasilescu, redactor şef al revistei Dilema Veche.

Ministerul Educaţiei a transmis că până miercuri, 9 iulie, când vor fi publicate şi rezultatele finale, se abţine să tragă concluzii legate de rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat.

Este aşteptat atunci şi un răspuns la sesizările profesorului Gheorghe Rădulescu.

Acesta susţine că a găsit zeci de lucrări cu rezolvări identice, copiate după o culegere de sinteze şi acuză ministerul de complicitate cu editurile care au publicat respectivele culegeri.

A doua sesiune a examenului de bacalaureat din acest an este programată între 18 august şi 1 septembrie.

Atunci, elevii respinşi vor avea încă o şansă să promoveze bacalaureatul.

Fraude la examen

Tot în urma examenului, pe lângă zecile de anchete administrative ale inspectoratelor şcolare privind neregulile, s-au dechis şi câteva anchete penale.

Este o premieră, susţine ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei.

Tentativele de fraudă şi faptele de corupţie ale acestui examen sunt cercetate de către organele competente, unele dintre ele fiind şi la sesizarea ministerului   Cristian Adomniţei

“Tentativele de fraudă şi faptele de corupţie ale acestui examen sunt cercetate de către organele competente, unele dintre ele fiind şi la sesizarea ministerului”.

“Pentru prima dată ministerul a sporit vigilenţa şi a făcut controale la faţa locului, controale pe baza cărora au fost eliminaţi din examen – fiind surprinşi la copiat – 268 de elevi, la nivel de ţară".

"Alţi aproximativ 40 de profesori au fost eliminaţi din comisiile de bacalaureat, urmând ca pe baza tuturor anchetelor administrative să mai asistăm şi la alte sancţiuni”, spune ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei.

Sighetul Marmaţiei

Cea mai recentă anchetă a fost anunţată luni la Sighetul Marmaţiei.

Ancheta a fost demarată de către Direcţia Anticorupţie Cluj după ce au existat plângeri că la un liceu din Sighetul Marmaţiei elevii ar fi dat câte o mie de lei pentru a promova examenul de bacalaureat.

Inspectorul general adjunct de la Inspectoratul şcolar Maramureş, care a organizat examenul de bacalaureat şi în Sighetul Marmaţiei, spune că - spre deosebire de alţi ani când a primit plângeri de la elevi sau părinţi - nu a fost sesizat cu privire la posibile acte de corupţie ale profesorilor.

Dacă despre ancheta în curs nu se pot da informaţii, în schimb inspectorul general adjunct Mariana Pop a declarat la BBC că, indiferent dacă se vor confirma sau nu, actele de corupţie nu vor duce la anularea şi reluarea examenului.

“Se parcurge metodologia, care nu prevede reluarea examenului de bacalaureat”, spune doamna Pop.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Mihaela Suciu, a explicat la BBC că - în situaţii de fraudă - legea prevede sancţiuni dure pentru profesorii găsiţi vinovaţi care, în cazuri de luare de mită, riscă nu doar dosar penal ci şi excluderea din învăţământ.

“Riscă ceea ce prevede metodologia şi statutul personalului didactic. În funcţie de gravitatea situaţiei, de la simplil avertisment, până la diminuarea salariului sau eliminarea din învăţământ”.

“Cazurile cele mai grave sunt acelea în care se întocmesc dosare penale, se fac sesizări la parchet”.

“Putem să facem asta pe baza probelor adunate, a notificărilor, a anchetelor administrative”, spune la BBC doamna Suciu.

Ministerul Educaţiei a sesizat în două cazuri Parchetul General şi Direcţia Anticorupţie.

Prima sesizare a privit presupusa transmitere prin internet a subiectelor de bacalaureat la limba şi literatura română şi s-a adresat Parchetului General şi direcţiei de combatere a criminalităţii organizate din cadrul poliţiei.

A doua sesizare a fost adresată de Ministerul Educaţiei Direcţiei Anticorupţie şi a venit după ce mai mulţi elevi de la Liceul George Enescu din Bucureşti s-au plâns că ar fi fost obligaţi să dea bani ca să promoveze.

Ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţiei, a spus că speră ca toate aceste anchete să fie un avertisment pentru cei tentaţi să mai fraudeze un examen.

Tot el s-a plâns însă că nimeni nu ar fi fost sancţionat după scandalul de anul trecut, când subiectele de bacalaureat au fost literalmente vândute pe piaţă.

Ca urmare a acelui scandal, Ministerul Educaţiei a decis să posteze toate variantele de subiecte pe pagina sa de internet, pentru a evita actele de corupţie în jurul acestora.