Românii contribuie cu 1,2% la PIB-ul Italiei

Potrivit datelor publicate în acest studiu, românii alcătuiesc cea mai numeroasă comunitate din Italia şi contribuie cu 1,2 % la Produsul Intern Brut al acestei ţări.

Raportul întocmit de organizaţia Caritas arată că în Italia locuiesc peste un milion de români.

Marja de eroare a acestui studiu se situează, însă, între 10 şi 15 la sută.

Dintre aceştia, cei mai mulţi trăiesc în regiunea Lazio, circa 200 de mii, în timp ce în Piemont şi la Roma locuiesc în jur de o sută de mii de români.

Din numărul total al românilor care locuiesc în Italia, în jur de 750 de mii au declarat că au decis să plece în Peninsulă pentru a-şi găsi un loc de muncă.

De altfel, în raport se arată că peste 550 de mii de români sunt angajaţi cu acte în regulă, de zece ori mai puţini (56 de mii) sunt înregistraţi ca şomeri, iar alţi 16 mii au reuşit să-şi deschidă propria afacere.

Jumătate din românii care muncesc în Italia o fac în domeniul serviciilor, o treime lucrează în construcţii, iar aproximativ 7 la sută în agricultură.

Salariul mediu al unui român în Italia este de aproximativ 10 mii de euro pe an, mai mic decât cel al unui italian care lucrează în condiţii similare.

Românii primesc o bilă albă. Acest lucru ne face pe toţi să stăm mai liniştiţi, inclusiv pe italieni (...)   Miruna Căjvăneanu

Chiar şi aşa însă, românii contribuie cu circa 1,2 la sută la Produsul Intern Brut al Italiei.

O altă concluzie a raportului este că mulţi români intenţionează să se stabilească în Italia.

Numai anul trecut circa 10 mii de români şi-au cumpărat o casă la Roma.

Jurnalista Miruna Căjvăneanu a participat la realizarea acestui studiu. Ea spune că toate aceste date prezintă comunitatea românească într-o altă lumină şi ar putea determina o schimbare de atitudine a ziarelor din Peninsulă.

"Românii primesc o bilă albă. Acest lucru ne face pe toţi să stăm mai liniştiţi, inclusiv pe italieni, care vor vedea că imaginea prezentată în media locală este diferită de realitatea prezentată de acest raport”.

“Sunt rezultate absolut noi care vor constitui punctul de plecare pentru articolele care vor avea ca temă românii din Italia", spune Miruna Căjvăneanu.

Puncte slabe

Există însă şi date care îi pun pe români într-o lumină proastă. Spre exemplu, raportul susţine că românii se situează pe primul loc la numărul de crime, violuri şi furturi de maşini.

Totodată a crescut numărul românilor implicaţi în organizaţii criminale care fac trafic de persoane, de droguri sau clonează cărţi de credit.

Pe de altă parte, româncele sunt din ce în ce mai des victimele violenţelor sexuale.

Multe din agresiuni au loc în casele unde acestea lucrează ca menajere sau îngrijitoare.

Raportul "România - Imigraţie şi muncă în Italia" este primul studiu de acest gen dedicat în exclusivitate unei comunităţi de imigranţi care locuieşte în Peninsulă.

La întocmirea raportului au participat 50 de cercetători, printre care şi câţiva din România de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca.

Efectele imigraţiei

Implicaţiile atât ecomice dar şi cele sociale nu pot lipsi însă în urma unei migraţii masive.

O contribuţie de un punct sau două puncte procentuale în creşterea PIB-ului unei economii este o contribuţie enormă, mai mult decât semnificativă   Andrei Postelnicu

BBC l-a întrebat pe analistul economic Andrei Postelnicu care ar fi, concret, impactul imigraţiei în ţara de destinaţie a masivei forţe de mucă, dar şi în ţara de unde pleacă muncitorii.

“O contribuţie de un punct sau două puncte procentuale în creşterea PIB-ului unei economii este o contribuţie enormă, mai mult decât semnificativă”.

“Ştiu că acum câţiva ani exista un studiu din Spania care estima contribuţia imigranţilor din acea ţară ca fiind pe la 2% din creşterea economică”.

“Nu putem ignora că în anumite porţiuni ale economiei, la nivel micro-economic, sunt părţi ale forţei de muncă care suferă de pe urma fenomenului imigraţional”.

“Concret, este vorba de creşterea ofertei de forţă de muncă în faţa unei cereri care rămâne, poate, neschimbată, moment în care se petrece o scădere a salariilor, deoarece în momentul în care mai mulţi oameni concurează pentru aceleaşi locuri de muncă, angajatorii îşi dau seama că pot să scadă salariile”, spune la BBC analistul economic Andrei Postelnicu.

Ascultaţi interviul integral cu Andrei Postelnicu