Dreptul la hrană a fost inclus acum şaizeci de ani în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi de atunci au fost stabilite o serie întreagă de obiective ONU, menite să garanteze acest drept şi să eradicheze foametea.

Cu toate acestea, în fiecare zi peste opt sute de milioane de oameni suferă de foame. Scumpirea alimentelor va influenţa în mod cert aceste statistici.

Cea mai afectată a fost populaţia din ţările în curs de dezvoltare. Multe familii îşi cheltuiesc optzeci la sută şi chiar mai mult din venituri pe mâncare.

Iar când orezul se scumpeşte cu şaptezeci la sută, iar grâul cu 130 la sută, alternativa este să mănânce mai puţin.

Convocând o sesiune de urgenţă care are ca temă criza hranei, membrii Consiliului ONU pentru drepturile omului vor să atragă atenţia asupra lucrurilor care nu merg în abordarea globală a producţiei şi vânzării de alimente.

În teorie pe planeta Pământ se poate produce cu mult peste necesarul de hrană pentru întreaga populaţie, iar Consiliul doreşte să reamintească lumii cât de departe se află de respectarea deplină a unui drept fundamental al omului - dreptul de a nu suferi de foame.

Dar, potrivit unui nou raport al agenţiei ONU care se ocupă de agricultură şi alimentaţie, au trecut vremurile când alimentele erau o marfă ieftină.

Deşi preţurile au scăzut într-o oarecare măsură în ultimele săptămâni, ele nu vor reveni probabil la nivelul din anii anteriori.

Cererea crescută de alimente şi faptul că e nevoie de umplerea, din nou, a rezervelor, vor ţine probabil preţurile la un nivel ridicat.

În consecinţă, ţările cu venituri mici şi ale căror importuri alimentare sunt mai mari decât exporturile ar putea ajunge să plătească în acest an aproape 170 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o creştere de 40 la sută.