BBCRomanian.com
Rusă
Ucraineană
Albaneză
Sârbă
 
Ultima actualizare: 14 Mai, 2008 - Published 15:58 GMT
 
Trimite unui prieten   Versiune pentru tipărire
Peru: mafia mahonului, supranumit şi 'aurul roşu'
 

 
 
Lemn de mahon
Tăierile ilegale de mahon continuă în Peru
Are o culoare maro-roşcată care se închide odată cu trecerea anilor, iar liniile îi sunt aproape nefiresc de drepte.

La fel şi rezistenţa în timp. Asta face din mahon unul dintre cei mai preţuiţi copaci din lume.

E folosit la construcţia bărcilor, la mobilă de cea mai bună calitate dar e şi elementul esenţial al chitărilor electrice Gibson Les Paul.

Dar valoarea sa l-a transformat într-una din cele mai ameninţate specii de plante din întreg Amazonul, acolo unde creşte.

Brazilia a interzis exportul de mahon, în Bolivia copacul nu mai există iar în Ecuador doar pe ici pe acolo.

Peru a rămas singura ţară sud americană unde copacul mai poate fi găsit în cantităţi comerciale şi chiar se face export cu el.

Teoretic şi legal, mahonul de export ar trebui să vină din zone concesionate de stat, dar în teritoriile întinse ale Amazonului din Peru are loc o adevărată vânătoare a „aurului roşu”, chiar şi-n zone protejate.

„E una dintre cele mai mari ameninţări pentru comunităţile indigene, care preferă să se izoleze de lume. Şi foarte probabil, în anumite condiţii, vânătoarea asta va răspândi molime în aceste comunităţi”, spune Frederik Prins, reprezentantul organizaţiei World Wild Fund (WWF) în Peru.

Aceasta fiindcă aceste triburi indigene s-au obişnuit să trăiască limitându-şi la maximum contactul cu lumea din afară.

O banală răceală sau gripă le poate fi fatală, fiindcă ei nu au formaţi anticorpi pentru boli pe care alţii le consideră inofensive.

Asociaţia peruană pentru protecţia indigenilor spune că în ţară se mai află 15 astfel de comunităţi izolate.

Dar cum tăietorii de lemne sunt din ce în ce mai aproape de zonele lor, ei ar fi în pericol.

În 2001 guvernul de la Lima a încercat să reglementeze tăierile de mahon. El a concesionat pe 40 de ani zone bine delimitate şi le-a dat voie companiilor să taie 5 la sută pe an din arbori în aceste zone.

Dar un raport independent arată că, de cele mai multe ori, proprietarii companiilor au depăşit această cotă şi că, în mod deliberat, taie copaci din afara zonelor concesionate.

„De cele mai multe ori se taie din zone protejate sau din apropierea unor comunităţi de indigeni aflaţi în izolare deliberată”, spune Frederik Prins.

Reţele de corupţie

Ani la rând în Peru a existat o mafie a mahonului. Tăietorii au beneficiat şi de ajutorul angajaţilor de stat, care au ştampilat în mod ilegal lemnul ca provenind din zonele concesionate. Astfel, el putea fi exportat cu acte în regulă.

Despaduriri ilegale

Un metru cub de mahon costă 424 de dolari americani la plecarea din Peru, potrivit datelor Asociaţiei Exportatorilor de Mahon. Până când ajunge în Statele Unite preţul său ajunge la 2000 de dolari.

„Foarte mult timp, companiile de exploatare a lemnului au lucrat pe o piaţă fără reguli. Au plătit preţuri foarte mici tăietorilor deşi cumpărau un lemn de cea mai mare valoare pe care-l vindeau apoi cu un profit uriaş. Unii oameni s-au îmbogăţit enorm din afacerea asta”, adaugă domnul Prins.

„Ei au căpătat astfel puterea de-a avea influenţă la orice nivel al statului, aşa că pot vorbi de corupţie”, spune oficialul WWF.

„E unsă toată lumea, la fiecare oprire a lemnului din junglă până în port”, spune unul dintre exportatori, Elisa Maturana.

„Problema tăierilor ilegale apare ca urmare a unei combinaţii de corupţie, ineficienţă şi lene”, consideră doamna Maturana, care e şi unul dintre reprezentanţii Asociaţiei exportatorilor (ADEX).

Ea spune că problema ţine în primul de una dintre instituţiile statului, Institutul pentru Resurse Naturale, care dă toate aprobările de la ce lemn de mahon pleacă din concesiunile aflate în junglă şi până la câtă cherestea părăseşte portul Callao cu destinaţia SUA, în proporţie de 90 la sută.

Dar Ignacio Lombardi, şeful Autorităţii peruane de control al speciilor aflate în pericol(CITES), organism internaţional, spune că e dificil să verifici cum se taie mahonul, de vreme ce e mai simplu şi profitabil să o faci ilegal decât pe cale legală.

Dar anul trecut autoritatea a luat măsuri drastice. Astfel exportul de mahon a fost limitat la 715 copaci, ceea ce înseamnă ceva mai mult de 4000 de metri cubi de lemn.

Adevărata presiune pentru industria ilegală a mahonului venea însă din altă parte, cu totul neaşteptat. Statele Unite şi Peru au semnat un acord de comerţ liber, iar în Congresul american, majoritatea democrată a introdus un articol privind conservarea pădurilor.

Amendamentul prevede că Peru trebuie să adopte legi mai bune pentru protejarea pădurii, să angajeze mai mulţi inspectori guvernamentali şi să impună pedepse mult mai dure pentru tăierile ilegale de mahon.

De asemenea Statele Unite au dreptul de-a opri accesul la graniţă al oricărui vas care pare suspect.

Frederik Prins de la World Wild Fund spune că această lege este un punct de cotitură pentru viitorul pădurii tropicale din Peru dar şi din alte state.

Ea ar putea duce la legi mai bune dar şi la o creştere economică reală în regiune. „Exercită o presiune mare asupra oricărui guvern, pentru ca acesta să reglementeze exploatarea pădurilor”, spune Frederik Prins.

Ghid de enervat ecologiştii

E genul de discuţie care-l enervează pe oricare ecologist. Dar Elisa Maturana insistă că legalizarea industriei mahonului din Peru e singura şansă de conservare a Amazonului în Peru.

„Conservarea nu funcţionează, aşa de una singură”, spune ea. „Economia şi demografia vor pune o mare presiune pe chestiunea asta. Deja principala cauză a tăierii pădurilor o reprezintă mutarea ţăranilor din Anzi către zona junglei."

"Dar impunând tăieri legale vom avea beneficii. Se reduce riscul tăierilor. Se va da astfel voie arborilor tineri să crească, ceea ce duce la emisia a mai mult oxigen”, spune doamna Maturana.

Mahon taiat ilegal

Dar ca asta să se întâmple, statul trebuie să investească în concesiunile de lemn şi să-i sprijine pe cei care taie mahonul în mod legal, este ea de părere. Şi de asemenea ar fi nevoie şi de un minister al silviculturii, sugerează ea.

Peru, deşi cu a doua pădure tropicală ca mărime, din Amazon, este una dintre puţinele ţări care nu are un minister al mediului.

Chiar şi-n aceste condiţii industria de exploatare a statului Peru pare destul de mică. De exemplu anul trecut Chile, o ţară fără pădure tropicală, a exportat 3 miliarde de buşteni, iar Peru nu mai mult de 200 de milioane.

Preşedintele ţării Alan Garcia foloseşte acest argument atunci când îşi susţine planul de privatizare a unor porţiuni din pădurea tropicală, care ocupă 60 la sută din teritoriul ţării.

Oamenii de ştiinţă se opun acestui plan însă. Ignacio Lombardo şeful CITES în Peru spune: "Trebuie să-i dăm Amazonului timp, să nu ne repezim să-l dezvoltăm economic. Dacă vom proceda aşa, cea mai mare valoare a sa - biodiversitatea - se va transforma într-o resursă nelimitată şi regenerabilă.”

 
 
ULTIMELE ŞTIRI
 
 
Trimite unui prieten   Versiune pentru tipărire
 
 
 
BBC © ^^ Sus
 
  Arhivă | Lecţii de engleză | Seriale
 
  BBC News >> | BBC Sport >> | BBC Weather >> | BBC World Service >> | BBC Languages >>