Corneliu Miclescu

Numai că guvernul şi oamenii de afaceri au soluţii diferite pentru a-i aduce înapoi pe cei plecaţi la muncă în străinătate.

Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu, estimează că în următorii ani s-ar putea reduce numărul românilor care caută de lucru în străinătate.

"Sub 2 milioane de persoane în străinătate ne-a ieşit evaluarea noastră. Făcând estimări ultimul an a arătat un flux mai redus decât în anii premergători aderării. Mergând pe această tendinţă am estimat pentru 2013 un deficit de forţă de muncă de 400.000, dar o încetinire a emigrării", a spus Ion Ghizdeanu.

Ion Ghizdeanu spune că datele statistice ar arăta că oficial, cu contracte de muncă sunt plecaţi în străinătate cam un sfert de milion de oameni.

Aproape 700.000 ar fi plecaţi pe cont propriu pentru perioade mai mari de un an, şi alţi 800.000 pe perioade mai mici de un an.

Preşedintele Comisiei de prognoză e de părere că în afara creşterii economice din România, încetinirea emigrării s-ar mai putea produce şi datorită tendinţelor economiei mondiale.

De exemplu, multe firme vor decide să îşi mute afacerile în ţări unde costurile cu forţa de muncă sunt mai mici cum ar fi România, însă acest avantaj ar putea să dispară în curând, dacă salariile de aici se vor apropia de media statelor din Uniunea Europeană.

Ministrul muncii, Paul Păcuraru e de părere că deocamdată, în România nu se poate vorbi de o criză de forţă de muncă.

Abia peste 5 ani deficitul demografic s-ar putea transforma în deficit de forţă de muncă.

Paul Păcuraru îi îndeamnă pe oamenii de afaceri să caute mână de lucru şi la sate, acolo unde s-ar găsi oameni calificaţi care nu au apucat să plece în străinătate.

Sau dacă nu sunt mulţumiţi, să finanţeze centre de formare profesională a tinerilor de la sate.

Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, spune însă că ideea ministrului muncii nu ar fi viabilă.

"Faci centre de formare profesională la ţară pentru o fabrică din apropiere Bucureştiului. Asta ce presupune? În socialism, statul i-a adus pe muncitori la oraş, de la ţară, dar le-a construit locuinţe, şcoli, spitale", spune Cristian Pârvan.

"Tot mediul de afaceri să facă asta. Şi guvernul atunci ce face? Lipseşte o evaluare pe care trebuie să o facă autorităţile. Guvernul are agenţia de ocupare a forţei de muncă."

"Dar ANOFM ce face? Pregăteşte acum forţă de muncă, pe bani public, pe care o trimite în străinătate. Adică dacă în Italia se cer coafeze, ANOFM pregăteşte coafeze ca să le trimită în Italia", spune Cristian Pârvan.

Cristian Pârvan e de părere că statul ar trebui, din taxele şi impozitele plătite de oamenii de afaceri, să finanţeze formarea profesională pentru meseriile care au căutare acum în economie, iar patronii şi sindicatele să asigure locurile de muncă.

Acum, codul muncii prevede că banii cheltuiţi de patroni pentru perfecţionarea profesională sunt deductibili, dar doar pentru proprii angajaţi.