Zeci de mii de cărţi au fost arse în oraşele universitare germane

În Germania au avut loc ceremonii care marchează 75 de ani de când naziştii au organizat arderea a mii de cărţi considerate decadente şi negermane, la numai trei luni de când Adolf Hitler preluase puterea.

Preşedintele Germaniei, Horst Koehler, a ţinut un discurs la Berlin în care a spus că arderea cărţilor nu mai lăsa loc de îndoială cu privire la calea pe care se îndrepta Germania nazistă.

El a subliniat şi că măsura luată de nazişti nu a întâmpinat aproape nici o opoziţie.

Pe 10 mai 1933, zeci de mii de cărţi au fost confiscate din biblioteci şi din colecţii private şi arse în public la Berlin şi în alte oraşe din Germania.

Cărţile erau considerate literatură decadentă şi cu prea multă influenţă evreiască.

Cuvinte profetice

Au fost arse cărţi scrise de autori germani cunoscuţi, precum Sigmund Freud, Karl Marx sau Thomass Mann.

Au fost arse şi poemele scriitorului german de origine evreiască Heinrich Heine.

Cu o sută de ani mai devreme, el scrisese de altfel cuvinte profetice: "Unde ard cărţi, într-o zi vor arde şi fiinţe umane".

Este exact ceea ce s-a întâmplat în Germania nazistă.

În 1933 au fost arse cărţi iar câţiva ani mai târziu naziştii aveau să treacă la exterminarea a milioane de vieţi omeneşti.

Arderea cărţilor a fost primul pas în campania naziştilor împotriva "sufletului negerman".

Preşedintele Germaniei, Horst Koehler, a subliniat că cei care încearcă să interzică filme, cărţi, producţii teatrale sau caricaturi sunt pe o cale greşită şi că acest lucru trebuie accentuat mai ales azi.

El a spus că Germania îşi aminteşte cu ruşine de ziua de 10 mai 1933 dar că ţara a învăţat din istorie şi că Germania democrată a devenit locul de exil al autorilor aflaţi sub ameninţare în toată lumea.