Orice cetăţean american aflat pe teritoriul românesc nu poate fi extrădat Curţii Penale Internaţionale

Raportul a fost elaborat de europarlamentarul Marco Cappato.

Acordul bilateral de imunitate, semnat de România în 2002, când încă nu era membră a UE, prevede că orice cetăţean american aflat pe teritoriul românesc nu poate fi extrădat Curţii Penale Internaţionale, indiferent de gravitatea faptei comise.

Cu toate acestea, România a fost printre primele state care au semnat o înţelegere cu SUA privind protecţia cetăţenilor americani în faţa Tribunalului Penal Internaţional.

Statele Unite au susţinut că se poate recurge la această instanţă pentru a fi coordonate eventuale acţiuni politice împotriva militarilor săi.

Uniunea Europeană a protestat la rându-i, încă din 2002, faţă de încheierea acordului dintre SUA şi România.

Autorităţile de la Bucureşti s-au angajat să respecte punctul de vedere al UE şi, deşi au semnat tratatul cu SUA în 2002, nu au ratificat acordul în Parlament.

Cred că ar fi o situaţie destul de delicată, pentru că există acordul cu Statele Unite, dar acest acord nu este ratificat   Raluca Turcan

Raluca Turcan, membru al comisiei pentru Politică Externă din Camera Deputaţilor, explică la BBC poziţia pe care ar trebui să o ia România în cazul în care ar fi pusă în situaţia de a colabora cu Tribunalul Penal internaţional.

“Cred că ar fi o situaţie destul de delicată, pentru că există acordul cu Statele Unite, dar acest acord nu este ratificat”.

“Calea care ar putea fi urmată ar fi, pe de-o parte, o discuţie cu partenerii americani, ţinând cont şi de vocile exprimate în UE”.

“Din păcate nu poate să fie un răspuns foarte exact, pentru că situaţia este ambiguă”, spune la BBC Raluca Turcan.

Curtea Penală Internaţională de la Haga este o curte de justiţie internaţională permanentă, a cărei misiune este de a judeca persoanele care au comis acte de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii.

94 de ţări recunosc în prezent acest Tribunal, printre care şi România.