CSM spune că membrii Comisiei Juridice nu pot cere mandatele de interceptare

Răspunsul este adresat Comisiei Juridice a Senatului, care solicitase CSM-ului mandatele de interceptare pentru parlamentarii pentru care este cerut avizul de urmărire penală, pentru a se verifica dacă interceptarea telefoanelor s-a făcut sau nu legal.

Consiliul Superior al Magistraturii comunică membrilor Comisiei Juridice din Senat, comisie care analizează în aceste zile dosarele penale a doi parlamentari, Codruţ Şereş şi Paul Păcuraru, că nu au nici un drept să ceară aceste mandate deoarece, potrivit codului de procedură penală, aprecierea probelor ar fi atributul exclusiv al organelor de urmărire penală şi al instanţelor de judecată.

"Cu privire la aspectul la care am fost chestionaţi în sensul respectării dispoziţiilor art. 91 indice 1, Cod de procedură Penală, care reglementează interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau alte mijloace electronice, am apreciat că examinarea legalităţii probelor administrate, conform dispoziţiilor textului de mai sus, este de competenţa instanţelor de judecată cu respectarea normelor procesual penale", spune Lidia Bărbulescu, preşedintele CSM.

Respectarea codului de procedură

Senatorii jurişti ceruseră CSM-ului să spună dacă probele administrate în cauzele celor doi parlamentari au fost obţinute cu respectarea Codului de procedură penală.

Era vorba de interceptările şi înregistrările convorbirilor telefonice, senatorii cerând "să fie pus la dispoziţia Comisiei juridice mandatul de interceptare".

Răspunsul CSM-ului ridică însă problema obiectivului comisiilor care studiază dosarele parlamentarilor.

Ne interesează modul în care s-au administrat probele, cum s-a derulat cercetarea penală, dacă au fost respectate prevederile legale, adică Codul de procedură Penală, Convenţiile europene şi legile incidente.   Norica Nicolai

Anterior, preşedinta comisiei juridice din Senat, Norica Nicolai, susţinea la BBC că membrii comisiei urmăresc, prin analiza dosarelor penale, dacă s-a respectat tocmai legalitatea administrării probelor.

Norica Nicolai: "Ne interesează modul în care s-au administrat probele, cum s-a derulat cercetarea penală, dacă au fost respectate prevederile legale, adică Codul de procedură Penală, Convenţiile europene şi legile incidente”.

BBC: Dar asta nu ţine de justiţie, nu ar trebui să fie făcut acest lucru de oamenii legii?

Norica Nicolai: “Statul de drept ţine şi de Parlament. De justiţie sigur, ţine şi legalitatea şi aprecierea asupra faptei şi a vinovăţiei, dar atâta vreme cât respectarea legii este o obligaţie a tuturor cetăţenilor României, faptul că Parlamentul care este forul legiuitor şi verifică elementele de legalitate, este în concordanţă cu prevederile Consituţionale".

O poziţie similară a exprimat-o recent şi preşdintele Comisiei Juridice de la Camera Deputaţilor, parte din membrii acesteia analizând dosarele altor doi parlamentari, Adrian Năstase şi Miron Mitrea.

Un punct de vedere pe care preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, îl dezaprobă total.

Nu cu acest lucru sunt parlamentarii sesizaţi. Nu asta trebuie să facă.   Lidia Bărbulescu

Ea spune că dacă senatorii şi deputaţii urmăresc legalitatea probelor, acest lucru excede legii.

"Nu cu acest lucru sunt parlamentarii sesizaţi. Nu asta trebuie să facă”.

“Părerea mea este că rolul dumnealor se rezumă la a acorda un aviz în măsura în care, în baza probelor pe care le au la dosar, pentru că de aceea le-au fost înaintate dosarele, apreciează că există indicii temeinice pentru începerea urmăriri penale pentru că s-au săvârşit fapte penale”.

“Legalitatea şi tot ce ţine de modul de admnistrare a probelor, interpretarea lor reprezenta atributul instanţelor", mai spune la BBC Lidia Bărbulescu.