Iar măsurile speciale adoptate în Egipt în încercarea de a calma populaţia nu par să aibă efectul scontat.

Chiar săptămâna acesta cel puţin două persoane au fost ucise în capitala somaleză Mogadishu, unde au avut loc tulburări din cauza preţului alimentelor şi trupele guvernului au deschis focul.

Luna trecută trei persoane au fost ucise în Egipt, tot în tulburări legate de preţul alimentelor.

În Nigeria, asociaţia fabricanţilor de pâine a anunţat greve datorită preţului ridicat al făinei.

Şi cu toate că întreaga lume se confruntă cu o creştere drastică a preţurilor la alimente, situaţia pare a fi cea mai gravă pe continentul african.

Între altele, se estimează că producătorii africani primesc pentru recolta lor doar o treime din cât primesc fermierii din Asia.

Tanzania este una din ţările cele mai afectate. Lucas Chacha a recoltat recent orezul de pe terenul său de trei acri lângă muntele Kilimanjaro - a făcut 75 de saci de orez şi nu a reuşit să-i vândă decât cu 35 de dolari sacul, un preţ pe care îl consideră nedrept.

"Comparat cu costurile de producţie, este un preţ nedrept. Nu avem acces la o piaţă permanentă, suntem o comunitate rurală, nu avem informaţii şi suntem păcăliţi fiindcă nu ştim unde am putea vinde mai bine", spune fermierul tanzanian.

Orezul lui ajunge la Daressalam, unde locuieşte şi doamna Habibu, văduvă cu şase copii.

Banca Mondială estimează că dublarea preţurilor la majoritatea cerealelor în ultimul an ar putea cufunda 100 de milioane de oameni în sărăcie absolută - adică situaţia în care un om trăieşte cu mai puţin de un dolar pe zi.

Văduva Habibu şi copiii ei se află deja în situaţia asta. Ceea ce înseamnă că ei pot mânca doar de două ori pe zi, ce se poate încropi - de obicei doar banane şi orez - niciodată carne.

Ea confirmă că sunt acum şi mai săraci, prin creşterea drastică a preţurilor.

Vorbind de creşterea preţurilor, ea spune că orezul costă acum echivalentul a 90 de cenţi kilogramul după ce înainte fusese doar 40-50, aşa că preţul acum e dublu.

Unii politicieni africani cer să aibă loc o nouă revoluţie verde, bazată pe metode superioare de a face agricultură, astfel încât Africa să-şi poată acoperi necesarul de hrană.

În Senegal însă preşedintele dă vina pe Agenţia ONU pentru hrană şi agricultură FAO. Preşedintele senegalez spune că ineficienţa FAO a condus la aceste probleme şi că ar trebui desfiinţată.

Între timp, în Egipt, preşedintele Mubarak a încercat să domolească protestele privind creşterea preţurilor la alimente, printr-o creştere cu treizeci la sută a salariilor.

Apoi a fost introdusă însă o nouă măsură - o sporire a preţurilor la carburanţi şi ţigări cu 30-50 la sută pentru finanţarea creşterii de salarii.

Vorbind despre sporirea preţurilor la carburanţi şi ţigări, primul ministru egiptean Ahmad Nazif afirmă că statul obţine astfel venituri fără să îi afecteze pe cei săraci.

"Un lucru important care a fost luat în considerare a fost să nu-i împovărăm pe cei cu venituri mici. Aşa că s-a decis ca reursele financiare suplimentare să provină de la cei bogaţi", spune premierul egiptean.

Potrivit Naţiunilor Unite, cheltuielile unei failii egiptene medii au sporit cu 50 la sută de la începutul anului, iar aproape jumătate din populaţie se află acum la nivelul de sărăcie.

În această situaţie foarte mulţi egipteni sunt afectaţi de fapt de măsura guvernului.

"Când primul ministru sporeşte preţul la benzină şi motorină, cresc toate costurile de transport şi asta duce şi la alte sporiri de preţ. Se va pierde practic toată creşterea de salarii de 30 la sută", spune un locuitor din Cairo.

Potrivit unor analişti, creşterea de salarii fusese introdusă de preşedintele Mubarak mai mult pentru un efect psihologic, ca să calmeze populaţia.

Noua măsură are şi ea, se pare, un efect psihologic, dar contrar celui pe care îl dorea guvernul.