Partide mari şi mici iau startul în campania electorală

În joc sunt 3000 de posturi de primar şi aproximativ 40.000 de posturi de consilier local, la care se adaugă şi posturile de preşedinte de consiliu judeţean.

Lupta se anunţă strânsă, cu atât mai mult cu cât partidele şi formaţiunile politice, unele mai vechi, altele mai noi, s-au închesuit să se înscrie la Biroul Electoral Central.

Mrian Muhuleţ este purtătorul de cuvânt al BEC:

“Sunt 54 de formaţiuni politice, atât partide cât şi alianţe, şi doar 41 dintre acestea au depus liste complete de candidaţi. Listă completă înseamnă numărul de mandate plus o rezervă de 25 la sută. Cei care au liste complete de candidaţi intră într-un calcul pe care îl fac Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pentru acordarea de timpi de antenă pentru aceste formaţiuni.”

Partidele mici îşi joacă şansa

Pe lângă partidele mari, parlamentare, pe listele electorale s-au înscris şi câteva zeci de partide mici, mai vechi sau mai noi, a căror vizibilitate pe scena politică a fost aproape de zero.

Electoratul va avea de unde alege: partide de sânga, de dreapta, extremiste, moderate sau nici de stânga, nici de dreapta - cum se autodefineşte de exemplu Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale, fost Partid al Pensionarilor.

Şi numele alese sunt variate, indicând o doctrină mai clar sau mai vag definită: Partidul Forţa Dreptăţii, fost Partidul Particularilor, Partidul Antitotalitar Renaşterea României, Partidul pentru Patrie, Partidul României Europene sau Partidul Republican, fost al Mileniului III.

Partidul Socialist Român figurează şi el pe liste. Preşedintele fondator, Niţu Vasile spune că formaţiunea sa ar avea rădăcini vechi în politica românească şi a apărut ca o replică la cunoscutul PSD, de a cărui prestaţie, mulţi peserişti se arată nemulţumiţi pentru că s-ar fi îndepărtat de adevărată doctrină socialistă.

„Noi vorbim de implicarea statului în economie, similar modelului chinezesc, adică implicarea statului acolo unde lucrurile nu merg bine”, spune Niţu Vasile.

Preşedintele fondator al Partidului Socialist Român, Niţu Vasile, spune că formaţiunea sa politică ar avea aproape 30 de mii de membri şi candidaţi în peste 25 de judeţe.

Prag mare, partide mici

Pentru a putea să se înscrie ca partide, toate aceste formaţiuni "liliput", au totuşi nevoie de cel puţin 25 de mii de semnături: un prag nedemocratic de mare, spune preşedintele Societăţii Academice Române, Alina Mungiu Pippidi.

Alina Mungiu Pippidi spune că introducerea votului uninominal acum şi pentru consiliile judeţene, nu doar pentru primării, nu putea inevitabil să ducă decât la apariţia unei puzderii de "candidaţi independenţi" care ar putea avea, în plus, şi şanse de câştig, în detrimentul celor cu notoritate.

„Populaţia este sătulă de toate partidele astea şi, aşa cum scrie în toate cărţile de ştinţe politice, votul uninominal nu întăreşte partidele, le slăbeşte.”

Cel mai „notoriu” candidat independent în Bucureşti este fostul senator PSD Sorin Oprescu, căruia i-au promis deja sprijinul mai multe partide de mici şi foarte mici dimensiuni.

Acesta a câştigat bătălia în justiţie pe listele de semnături.

Alţii, cum ar fi liderul fondator al Partidului Comuniştilor, Gheorghe Ungureanu, încă se mai luptă pentru recunoaştere.

În fine, alţi candidaţi independenţi nu s-au mai înscris deloc în cursa pentru capitală: deputatul Nati Meir - care promitea să înveţe româna şi să se mute în Ferentari - a renunţat invocând ameninţări cu moartea.