http://www.bbcromanian.com

25 Aprilie, 2008 - Published 15:32 GMT

Data sărbătoririi Paştelui

Evenimentul central al credinţei creştine, Paştele, este sărbătorit la date diferite de catolici şi ortodocşi.

Cum s-a ajuns aici şi care este legătura între Paştele creştin şi cel iudaic, serbat - de asemenea - în fiecare primăvară?

Paştele creştin, adică Învierea lui Iisus Hristos, este serbat întotdeauna într-o zi de duminică.

Nu însă în aceeşi duminică, în fiecare an. Regulile pentru calcularea datei Paştelui au fost stabilite în anul 325, la sinodul întâi ecumenic de la Niceea.

De atunci Paştele creştin este serbat în legătură cu fazele lunii şi cu echinocţiul de primăvară.

Diferă, însă, între Răsărit şi Apus, calendarele bisericeşti, asfel că foarte rar se întâmplă ca întreaga lume creştină să serbeze în acelaşi timp Învierea lui Iisus.

Creştinii ar trebui să depăşească această veche neînţelegere, spune la BBC profesorul universitar Francisca Băltăceanu.

“Sperăm că se ajunge la unitate, dar până atunci de ce să nu vedem şi un element pozitiv: putem participa unii la sărbătorirea celuilalt”.

“Adică este aşa de important ca ortodox, să spunem, să vezi ce trăiesc şi ceilalţi. Catolic fiind, să vezi bogăţia de sensuri, bogăţia liturgiei pascale”, spune Francisca Băltăceanu.

Paştele evreilor - Pesah

Paştele, pe de altă parte, era serbat de iudei cu mult înainte de Iisus Hristos.

Paştele evreiesc amintea însă de un alt eveniment: eliberarea din Egipt a poporului israelit, sub conducerea Profetului Moise.

Cuvântul "paşte" de altfel vine din ebraică, unde "Pesah" înseamnă trecere.

O interpretare se referă chiar la trecerea de la robie la libertate a aşa-numitului popor ales.

Un element comun al paştelui creştin şi a celui iudaic e mielul, care e menţionat de mai multe ori în Biblie.

“Cartea Exodului, în care evreii, înainte de a ieşi din Egipt, mănâncă mielul pascal, în felul în care Dumnezeu îi învaţă, prin Moise. Este deci un fel de a spune că nu este o iniţiativă proprie ci este o celebrare a darului lui Dumnezeu”.

“Şi este capătul celălalt, în Apocalipsă, când mielul care este înjunghiat şi în acelaşi timp în poziţie glorioasă, stând în picioare, este simbolul pentru Cristos care a pătimit, a înviat şi se află în slavă”, mai spune la BBC Francisca Băltăceanu.

Paştele creştin, după cel evreiesc

Pentru a nu crea confuzie în legătură cu cele două sărbători care au semnificaţii total diferite, preoţii creştini au stabilit ca Învierea lui Iisus să fie celebrată întotdeauna după Pesahul evreiesc.

Acesta din urmă era considerat de altfel un precursor al Paştelui nou.

Teologul Mihail Neamţu explică la BBC cum s-a ajuns la această situaţie.

“A fost o decizie în secolul patru, când, pentru că unii creştini nu prea înţelegeau exact diferenţele teologice marcante între cele două tradiţii şi cele două comunităţi religioase, s-a decis ca Paştele creştin să aibă loc la cel puţin o săptămână după Paştele evreiesc. După aceea calendarul pascal a fost tot mai elaborat”, spune Mihail Neamţu.

Pesahul evreilor, care durează mai multe zile, a început anul acesta în 20 aprilie, la o săptămână după este Paştele Ortodox, iar catolicii au serbat Învierea cu aproape o lună în urmă, în 23 martie.