Demisia lui Adrian Cioroianu (s) a fost acceptată de primul ministru

Premierul Călin Popescu Tăriceanu e aşteptat să numească un nou ministru de externe în locul lui Adrian Cioroianu.

Acesta a demisionat vineri seară, precizând că gestul său are legătură cu cazul cetăţeanului român Caludiu Crulic, mort în Polonia, unde a stat în închisoare mai multe luni, în greva foamei.

Adrian Cioroianu a precizat că a cerut autorităţilor poloneze să clarifice cât mai repede condiţiile în care a murit Claudiu Crulic.

Ministrul Cioroianu transmisese zilele trecute un raport premierului Tăriceanu privind felul în care a fost tratat cazul Crulic.

Premierul a calificat documentul drept insuficient şi a cerut sancţionarea consulului României în Polonia şi evaluarea profesională a întregului personal diplomatic din consulatele României în străinătate.

Iniţial, Ministerul român de Externe a spus că tânărul Claudiu Crulic nu ar fi vrut să se ştie despre situaţia lui.

Afirmaţiile au fost retrase apoi, iar ministerul a trimis în Polonia o echipă de cercetare.

Corespondenţa domnului Crulic cu reprezentanţa României din Polonia a fost dată publicităţii.

Cazul este anchetat în paralel de autorităţile poloneze.

Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului din Varşovia au protestat între timp faţă lipsa de implicare a autorităţilor în acest caz.

Reacţia opoziţiei

Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, a declarat că demisia lui Adrian Cioroianu de la conducerea MAE nu rezolvă problemele grave de sistem din Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit lui Cristian Diaconescu, demisia lui Adrian Cioroianu este o asumare a responsabilităţii, dar că acest gest nu rezolvă problemele de sistem cu care se confruntă instituţiile statului şi MAE.

În opinia sa, scandalul Crulic, care a dus la demisia lui Adrian Cioroianu, este expresia unei probleme grave la nivelul funcţionării instituţiilor statului.

El a spus că e un precedent grav faptul că un cetăţean al unei ţări membre a UE moare, în urma grevei foamei, într-o altă ţară membră a UE, şi că acesta e un motiv de îngrijoare enormă, în condiţiile în care milioane de cetăţeni români se află în afara graniţelor şi ei au nevoie de protecţie, în limitele legale, din partea instituţiilor statului român.