Statul român este acuzat că favorizează biserica ortodoxă

În plus, reprezentanţii organizaţiei spun că sume importante de la bugetul de stat sunt alocate unor culte în mod netransparent, şi de cele mai multe ori pe căi neoficiale, fără a fi respectate procedurile legale.

APADOR-CH îşi susţine afirmaţiile cu rezultatul unui studiu care a durat şase luni şi care a analizat în ce fel Legea Cultelor, adoptată în 2006, este potrivită şi respectată de autorităţi.

Unul din subiectele supuse cercetării a fost finanţarea pe care statul o asigură diferitelor culte religioase recunoscute oficial în România.

Unul din experţii de la APADOR CH-Maria Andreescu, susţine că nu este posibil de aflat exact câţi bani pune statul la dispoziţia cultelor, pentru că răspunsurile primite de la autorităţile centrale şi cele locale au fost de obicei evazive.

Acuzaţii de favoritism

În plus există dovezi, mai spune Maria Andreescu, că statul ar fi părtinitor în împărţirea banilor.

"Când se alcătuieşte bugetul de stat, se alocă o sumă Secretariatului de Stat pentru Culte, care să fie distribuită cultelor recunoscute".

"Parte din această sumă este deja 'dedicată' anumitor lăcaşuri de cult printr-o hotărâre pe care o ia Comisia de Buget - Finanţe a Parlamentului”.

„Ce rămâne din suma alocată Ministerului Culturii şi Cultelor o distribuie Secretariatul de Stat pentru Culte. Ar trebui să se facă pe bază de proiecte; de cele mai multe ori procedurile pentru depunerea dosarelor sunt amânate, întârziate, neclare", explică Maria Andreescu.

În replică, secretarul de stat pentru culte, Sorinel Ştirbu, a declarat la BBC că nici vorbă de favorizarea unui anume cult atunci când sunt împărţiţi banii de la bugetul public.

E adevărat, spune domnul Ştirbu, că Biserica Ortodoxă Română primeşte cele mai mari sume, dar asta din cauză că e cult majoritar, deci şi nevoile sunt mai mari.

Dar chiar şi în aceste condiţii, secretariatul de stat nu scapă de critici, acestea venind chiar din partea ierarhilor ortodocşi, mai spune Sorinel Ştirbu:

"Chiar astăzi - fatalitatea, sau mă rog, întâmplarea, a făcut ca la comisia mixtă Guvern - Patriarhie să se ridice problema de către înaltele feţe bisericeşti ale Bisericii Ortodoxe Române, cum că numărul de posturi neclericale nu este echivalentul procentului pe care BOR îl are în ceea ce priveşte numărul de credincioşi".

Discriminarea cultelor mici

Revenind la raportul APADOR-CH, reprezentanţii organizaţiei susţin că cele mai multe nemulţumiri în chestiunea salarizării au fost exprimate de liderii cultelor mai mici, care spun că principiul proporţionalităţii în acordarea sprijinului financiar nu ar fi respectat.

De asemenea, reprezentanţii APADOR CH atrag atenţia asupra ceea ce ei numesc "limitarea nejustificată a dreptului la liberă asociere a persoanelor care doresc să înfiinţeze asociaţii religioase".

Concret, e vorba de faptul că legea cultelor prevede că pentru înfiinţarea unei asociaţii religioase e nevoie de un număr de minim 300 de membri fondatori, în timp ce în cazul asociaţiilor care nu au caracter religios, numărul acestora e de 100 de ori mai scăzut.

Observaţiile organizaţiei APADOR CH există de altfel ca atare şi în raportul ministerului american de externe referitor la libertatea religioasă în lume