BBCRomanian.com
Rusă
Ucraineană
Albaneză
Sârbă
 
Ultima actualizare: 07 Aprilie, 2008 - Published 08:03 GMT
 
Trimite unui prieten   Versiune pentru tipărire
Summitul NATO şi politica externă a României
 
Summitul NATO de la Bucureşti
Concluziile summitului par a fi încurajatoare
Summit-ul NATO de la Bucureşti a făcut ca politica externă a României să intre brusc în atenţia opiniei publice.

După intrarea în NATO şi în Uniunea Europeană, domeniul politicii externe a fost în mare măsură neglijat de politicieni, cu excepţia momentelor în care o chestiune sau alta putea alimenta politic o controversă internă.

După încheierea summitului şi după ce preşedinţii George Bush şi Vladimir Putin s-au întâlnit la Soci ca să finalizeze discuţiile începute la Bucureşti, concluziile par să fie, cel puţin din perspectiva oficialilor români, încurajatoare.

Nu lipsesc însă nici subiectele de dispută.

Scutul antirachetă

Una dintre priorităţile României la summitul NATO a fost ca aliaţii să reafirme ideea că toate statele membre trebuie să se bucure de aceiaşi protecţie din partea organizaţiei într-o formă concretă şi directă: să-şi asume instalarea unui scut cu rază medie şi mică de acţiune pentru România, Bulgaria, Grecia şi Turcia, state care nu intră în raza de acţiune a scutului american preconizat să fie instalat în Polonia şi Cehia.

Scutul american antirachetă din Cehia şi Polonia nu ar acoperi şi România

Declaraţia finală a aliaţilor confirmă începerea demersurilor pentru ca un scut NATO în răsăritul Europei să devină posibil.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, fost ministru de externe, declară însă că demersurile sale oficiale de a afla dacă pe teritoriul României vor fi instalate elemente de scut antirachetă, fie scut american, fie NATO, s-au lovit de opacitatea autorităţilor.

În replică, generalul Sergiu Merdar, fost consilier în probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu, spune că nici o formulă nu este deocamdată exclusă.

“Părerea mea este că discuţia şi punctul de vedere dacă România va face subiectul implementării pe teritoriul său a unui element de scut antirachetă este total prematură. Deci România va fi acoperită de scutul NATO”.

“Se pune problema unde să fie interceptată racheta, pe traiectoria ascendentă, pe palier, pe traiectoria descendentă. Sunt o serie de aspecte absolut tehnice pe care nu le ştiu”, spune la BBC generalul Sergiu Medar.

Relaţia cu Rusia

Pe de altă parte, în intervenţia la BBC în emisiunea Discuţia Săptămânii, Mircea Geoană l-a criticat pe preşedintele Traian Băsescu pentru declaraţiile sale tranşante în legătură cu opoziţia Rusiei faţă de eventuala invitare a Ucrainei şi Georgiei spre a începe programul de pre-aderare la NATO.

Preşedintele Băsescu declarase că Rusia trebuie să iasă din logica războiului rece, logica ce stă la baza percepţiei că extinderea NATO este o ameninţare la securitatea Moscovei.

 Libertatea de a putea spune clar şi a se uita preşedintele României în ochii preşedintelui Rusiei şi a-i spune că punctul nostru de vedere este că Ucraina trebuie să intre în NATO costă
 
Sergiu Medar

Mircea Geoană i-a reproşat preşedintelui "inabilitatea şi lipsa de sofisticare" în declaraţii, ceea ce s-ar putea să-i coste pe cetăţenii români o scumpire a gazului, important în proporţie de peste 2/3 din Rusia.

Sergiu Medar admite că poziţiile politice categorice pot fi convertite în bani.

“Libertatea de a putea spune clar şi a se uita preşedintele României în ochii preşedintelui Rusiei şi a-i spune că punctul nostru de vedere este că Ucraina trebuie să intre în NATO costă”.

BBC: Costă un gaz mai scump?

Sergiu Medar: “Sigur că da”.

Sergiu Medar, ca şi ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, accentuează că este în interesul României ca state precum Ucraina să fie încurajate să adopte valorile democraţiei aşa cum se întâmplă prin începerea unui calendar de aderare la NATO.

Liderul PSD, Mircea Geoană, este însă de părere că asupra relaţiei cu Rusia, ca şi asupra altor chestiuni de politică externă, este necesară o amplă dezbatere publică.

“Este indecent din punct de vedere politic şi democratic ca atât preşedinţia şi guvernul să poarte discuţii absolut netransparente cu diverşi producători şi furnizori de avioane de vânătoare. Părerea mea este că în acest moment România nu mai are nevoie de 48 de avioane de vânătoare”.

“Mi se pare excesiv de mult şi blocăm 6-7 miliarde de euro pentru nişte avioane de vânătoare care nu sunt convins că ne mai trebuies”, spune Mircea Geoană.

PSD a cerut de altfel ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu, să vină în Parlament pentru a explica diversele angajamente miliare ale României, luate în ultima vreme. Unul dintre ele priveşte trupele româneşti din Afganistan.

 
 
Jaap de Hoop Scheffer Relaţia Rusia-NATO
Jaap de Hoop Scheffer a marcat punctele de divergenţă cu Rusia.
 
 
Planurile preşedintelui Bush, sub semnul întrebării Summit NATO
Divergenţe între Bush şi aliaţii europeni.
 
 
Summitul NATO NATO - în imagini
În a doua zi a summitului s-a hotărât aderarea la alianţă a Croaţiei şi Albaniei.
 
 
George Bush şi Viktor Iuşcenko Ucraina şi NATO
O bună parte a populaţiei se opune aderării.
 
 
LEGĂTURI
Ultima întâlnire Bush-Putin
06 Aprilie, 2008 | Ştiri
George Bush laudă democraţia croată
05 Aprilie, 2008 | Ştiri
Concluziile Consiliului Rusia - NATO
04 Aprilie, 2008 | Ştiri
ULTIMELE ŞTIRI
 
 
Trimite unui prieten   Versiune pentru tipărire
 
 
 
BBC © ^^ Sus
 
  Arhivă | Lecţii de engleză | Seriale
 
  BBC News >> | BBC Sport >> | BBC Weather >> | BBC World Service >> | BBC Languages >>