Scriitorul Horia Roman Patapievici

Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, a dat de înţeles că nu consideră decizia foarte înţeleaptă.

Care sunt argumentele Patriarhiei şi care sunt contra-argumentele?

BBC şi Hotnews vă propun o dezbatere între trei ortodocşi.

Invitaţii lui Dan Tăpălagă sunt, în studio, scriitorul Horia Roman Patapievici şi, prin telefon, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, şi teologul Radu Preda.

Ascultaţi "Discuţia săptămânii" realizată de Dan Tăpălagă

Pro şi contra

Ce a stat la baza deciziei Sinodului? Pe ce se bazează contestaţiile?

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica spune că hotărârea Sinodului este urmarea solicitărilor unor preoţi, în special din Transilvania.

El spune că decizia este nuanţată în sensul că vor primi binecuvântare de la episcop pentru a candida numai acei preoţi care dovedesc că îşi fac datoria în parohiile lor şi că prezenţa lor în consiliile locale şi judeţene este într-adevăr necesară.

Majoritatea cultelor recunoscute din ţara noastră sunt de acord cu participarea personalului lor deservent pentru consiliile locale. În Transilvania, de exemplu, în acest moment sunt reprezentanţi ai cultelor protestante si neoprotestante în consiliile locale.   Părintele Constantin Stoica

În plus, adaugă Constantin Stoica, "majoritatea cultelor recunoscute din ţara noastră sunt de acord cu participarea personalului lor deservent pentru consiliile locale. În Transilvania, de exemplu, în acest moment sunt reprezentanţi ai cultelor protestante si neoprotestante în consiliile locale."

Scriitorul Horia Roman Patapievici admite valabilitatea generală a acestui argument, cel prin raportare la alte culte, dar spune că în calitatea sa de creştin ortodox, ar prefera ca preotul să fie exclusiv o autoritate duhovnicească şi vede în decizia Patriarhiei "un semn de slăbiciune, un efect pervers al unei relaţii precare cu modernitatea, o secularizare internă a Bisericii."

La rândul său, teologul ortodox Radu Preda aminteşte că după căderea comunismului biserica a pendulat mereu între implicare şi neimplicare în politică - în 2000 preoţii puteau candida cu dispensă de la episcop, în 2004 li s-a interzis să candideze, iar recent, prin decizia din 6 martie, preoţilor li se permite din nou să candideze.

În opinia lui Radu Preda, această situaţie are rădăcini profunde.

Biserica a fost nevoită să treacă pe parcursul unui secol de la a avea reprezentanţi din oficiu în Senatul ţării şi chiar un regent, Miron Cristea, în perioada interbelică, la prigonirea şi întemniţarea preoţilor şi distrugerea valorilor religioase în perioada comunistă.

Aşa se face, explică Radu Preda, că "biserica nu are în prezent un model coerent de raportare la o societate democratică şi reacţionează contradictoriu pe un fond de frustrare şi dezorientare".

Ce motive de frustrare ar putea avea Biserica în societatea deschisă de astăzi şi ce spun canoanele ortodoxe cu privire la implicarea preoţilor în politică, ascultaţi pe larg la Discuţia Săptămânii.

Care ar putea fi urmările?

Reprezentantul Patriarhiei susţine că preotul, păstrându-şi neutralitatea în consiliul local, poate servi mai bine comunitatea pentru că se va ocupa de aprobarea unor lucruri necesare, precum construirea unei mori sau asfaltarea unui drum.

Dar ce se va întâmpla dacă preotul încalcă neutralitatea pe care şi-a asumat-o candidând ca independent?

Ce efecte practice va avea o eventuală retragere a sprijinului de către episcopie pentru preotul respectiv dacă prezenţa lui în consiliu a fost legitimată de votul alegătorilor?

Răspunsul teologului Radu Preda nu este încurajator.

Pe de altă parte, Horia Roman Patapievici atrage atenţia că asupra preoţilor aleşi în consiliile locale s-ar putea răsfrânge lipsa de credibilitate a politicienilor.

Îmi displace profund ca şi credincios ortodox să văd un preot în mijlocul luptei politice, pentru că ea implică la noi o scădere a nivelului demnităţii personale în spaţiul public.   Horia Roman Patapievici

"Îmi displace profund în calitate de credincios ortodox să văd un preot în mijlocul luptei politice pentru că ea implică la noi o scădere a nivelului demnităţii personale în spaţiul public."

Teologul Radu Preda se întreabă însă de unde vor proveni voturile în favoarea unor candidaţi preoţi şi crede că acestea vor veni cel mai probabil din rândul cetăţenilor care votează de obicei cu partidele de dreapta.

Votanţii de dreapta, explică el, că vor renunţa la un candidat politic în favoarea unui preot, şi astfel, prin simpla sa prezenţă, fie şi independentă, preotul-consilier ar putea să modifice raporturile de forţă din consiliu.

Ascultaţi Discuţia Săptămânii de la BBC şi Hotnews

Discuţia Săptămânii poate fi ascultată duminică la ora 14.30 pe frecvenţele BBC şi la ora 18.00 în toată ţara la posturile de radio partenere.