Pe primele poziţii se află firmele de construcţii de drumuri

Clasamentul este realizat în funcţie de valoarea contractelor şi acoperă perioada 1 ianuarie 2007 - 28 februarie 2008.

Ziarul Financiar a folosit în realizarea topului informaţiile furnizate de Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale, în a cărei bază de date sunt obligate să se înscrie toate autorităţile publice care încheie contracte pentru achiziţii de bunuri, lucrări sau servicii.

În total, anul trecut şi în primele două luni ale acestui an statul român ar fi încheiat contracte în valoare de 18 miliarde de euro, din care 1,4 miliarde au fost câştigate de firme româneşti.

Primele în clasament sunt firmele de construcţii de drumuri.

Spedition UMB ocupă primul loc cu contracte în valoare de 368 de milioane de lei noi.

UMB este firma controversatului om de afaceri Dorinel Umbrărescu, favorizat de fosta guvernare PSD, dar despre care premierul Tăriceanu a afirmat că ar fi protejatul preşedintelui Băsescu.

Locul doi e ocupat de firma Romstrade, cu 229 de milioane de lei noi câştigaţi de la stat, iar locul patru îi revine altei firme de construcţii de drumuri, PA and CO International, patronată de un alt om de afaceri controversat, Costel Căşuneanu.

Firme "preferate"

Reprezentantul Centrului pentru Resurse Juridice Radu Nicolae spune că frecvenţa cu care anumite firme câştigă diferite contracte poate spune mai multe lucruri.

Faptul că unii sunt abonaţi este întradevăr un mare semn de întrebare   Radu Nicolae

“Probabil că un clasament, chiar la autorităţile locale sau pe instituţii, o să vedem că există anumite firme care câştigă mai mereu”.

“Ce ne spune asta? Ne poate spune că firma respectivă e foarte bună, dar ne poate spune şi că există o problemă de integritate acolo şi că licitaţiile şi achiziţiile publice nu se desfăşoară tocmai corect“.

“Faptul că unii sunt abonaţi este întradevăr un mare semn de întrebare“, spune la BBC Radu Nicolae.

Guvernul a schimbat în ultimele luni de mai multe ori legea achiziţiilor publice.

În prezent există astfel un prag peste care toate autorităţile sunt obligate să organizeze licitaţii publice deschise.

Sub acest prag, se pot încheia contracte prin “încredinţare directă”.

El variază între câteva mii de euro pentru servicii şi bunuri şi câteva sute de mii de euro pentru lucrări.

De asemenea, s-a impus ca 20 la sută dintre contracte să se încheie prin Internet, considerată cea mai transparentă metodă.

Criteriile de selecţie

Există riscul că dacă procedăm în continuare cu nişte limite foarte înalte de realizare de lucrări, să consolidăm aceleaşi firme   Florin Pogonaru

Potrivit Centrului pentru Resurse Juridice, căile de încălcare a legii sunt variate.

Multe autorităţi ar publica aşa numitele caiete de sarcini "cu dedicaţie", respectiv ar impune nişte criterii de selecţie pe care doar firma favorită să le întrunească.

O altă metodă: un contract mare e împărţit în contracte mai mici, astfel încât să poată fi atribuite direct, fără licitaţie, unei firme preferate.

Cert este că legea e de multe ori încălcată.

Tot despre lipsa transparenţei în stabilirea criteriilor de selecţie sau a termenilor de referinţă vorbeşte şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Florin Pogonaru spune că impresia generală este că accesul la marile contracte, în special în domeniul infrastructurii, nu e permis tuturor firmelor româneşti.

„E clar că te adresezi mereu aceloraşi firme, şi nu poţi să le elimini, pentru că oamenii ăia chiar au legitimitatea lor, au experienţă. Dar procedeul în sine este greşit şi trebuie schimbat pentru a da acces şi celorlalţi”.

“Există riscul că dacă procedăm în continuare cu nişte limite foarte înalte de realizare de lucrări, să consolidăm aceleaşi firme".

"Aşa s-a făcut până acum, deci este în mod clar jucat din termenii de referinţă totul, şi riscăm să consolidăm în continuare”, spune la BBC Florin Pogonaru.

Soluţia propusă de Asociaţia Oamenilor de Afaceri este împărţirea marilor contracte de infrastructură în contracte mai mici.

Astfel, în loc să se liciteze construcţia a câte 500 de kilometri de autostradă să se liciteze pe porţiuni de câteva zeci de kilometri.

În acest fel cât mai multe firme ar putea avea acces la astfel de lucrări, crede şeful AOAR Florin Pogonaru.