Cei doi preşedinţi vor susţine o declaraţie comună de presă

Vizita se desfăşoară în contextul declarării unilaterale a independenţei de către Kosovo.

România se află printre puţinele state europene care, la fel ca Serbia, nu recunosc independenţa provinciei majoritar albaneze.

Preşedintele Traian Băsescu a explicat că nici România nu este de acord cu independenţa - pentru că noul stat acordă drepturi colective minorităţilor şi nu respectă integritatea teritorială a Serbiei.

E aşadar vizita preşedintelui Tadici un gest de mulţumire faţă de această poziţie? l-a întrebat Carmen Valică pe Iulian Chifu de la Centrul de Prevenire a Conflictelor.

Ascultaţi interviul cu Iulian Chifu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, după discuţiile cu reprezentanţii partidelor politice, că România îşi menţine poziţia şi nu va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, din motive precum acordarea de drepturi colective minorităţilor şi nerespectarea integrităţii teritoriale a Serbiei.

Conform şefului statului, alte motive pentru nerecunoaşterea independenţei Kosovo se referă şi la nerespectarea principiului inviolabilităţii frontierelor şi a suveranităţii Serbiei, precum şi faptul că nu a existat o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU, care să reglementeze declaraţia de independenţă făcută la Priştina.

Parlamentul a adoptat, luni seară, declaraţia privind nerecunoaşterea independenţei provinciei Kosovo, cu 357 de voturi "pentru" şi 27 "împotrivă".

Întâlniri cu preşedinţii camerelor şi cu premierul

	Boris Tadici s-a întâlnit şi cu preşedinţii celor două camere ale parlamentului

În programul vizitei preşedintelui Tadici în România au mai fost incluse întâlniri şi cu preşedinţii celor două camere ale parlamentului şi cu premierul Tăriceanu.

Preşedintele Tadici a vorbit după întâlnirea cu preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu despre importanţa pentru Serbia a faptului că România nu a recunoscut independenţa Kosovo şi despre multele puncte pe care România şi Serbia le-ar avea în comun.

“Pentru noi atitudinea României, în calitatea ei de stat membru al Uniunii Europene, este de o reală semnificaţie, cu atât mai mult cu cât sunt unele ţări europene care recunosc independenţa Kosovo”.

“Iar în absenţa Serbiei nu putem vorbi de un continent european unit şi în egală măsură nu putem vorbi de stabilitate în Europa de sud est căreia îi aparţin atît România cât şi Serbia”, a spus domnul Tadici.

Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu a spus la rândul său cum ar putea România să ajute Serbia.

“L-am asigurat pe domnul preşedinte Tadici de sprijinul nostru pentru a veni cu experienţa noastră în continuarea demersului sârb pentru aderarea la Uniunea Europeană”, spune Nicolae Văcăroiu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, care a avut şi el o întâlnire separată cu domnul Tadici, a spus că au vorbit printre altele şi despre proiecte de infrastructură pe care România şi Serbia le-ar putea face în comun.

“Am discutat despre dorinţa dezvoltării unei infrastructuri comune şi de a trece peste proastele experienţe ale ultimilor 17 ani în România cînd s-a vorbit mult şi s-a făcut puţin”, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor.

Preşedintele Serbiei a numit cîteva proiecte care ar putea fi realizate în comun.

“Am convenit că în faţa noastră se află numeroase proiecte economice şi de infrastructură importante cum ar fi oleoductul Constanţa - Pancevo - Trieste sau lupta comună împotriva inundaţiilor”.

Preşedintele Serbiei a vorbit şi despre intenţia construirii unei autostrăzi în Banat, care să lege Belgradul de Timişoara.

Vizita preşedintelui Serbiei are loc la trei zile după ce România a anunţat că nu recunoaşte independenţa Kosovo, şi la trei săptămâni după o vizită a preşedintelui Băsescu în Serbia, efectuată înainte de alegerea lui Boris Tadici în cel de-al doilea mandat de preşedinte.