Denisa Udroiu Corespondenţă din Finlanda

	Finlanda a preluat preşedinţia OSCE în 2008.

Preşedintele în funcţiune, ministrul de externe finlandez, Ilkka Kanerva, a precizat că principalul obiectiv al Finlandei este să întărească capacitatea de acţiune a organizaţiei într-o perioadă tensionată în Europa, marcată atât de iminenta declarare unilaterală a independenţei provinciei sârbe Kosovo, cât şi de aşa numitele conflicte îngheţate din autoproclamata republică transnistreană, din Abhazia, Osetia de Sud şi Nagorno Karabakh.

La o conferinţă de presă, ministrul de externe finlandez a spus că se axează pe managementul crizelor şi prevenirea conflictelor, insistând că soluţia trebuie găsită de factorii responsabili din zonele respective şi nu de OSCE.

Reuniune '3+2'

El a spus că va vizita toate zonele de conflict şi va susţine reînceperea negocierilor între Republica Moldova şi auto-proclamata republică transnistreană. Ministrul Ilkka Kanerva se va deplasa la Kiev şi la Chişinău între 15 şi 17 ianuarie.

Finlanda susţine aici o soluţie politică şi are intenţia de a organiza o întâlnire a mediatorilor şi observatorilor în formula 3+2 ( OSCE, Ukraina, Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeana), la care să se adauge într-o etapă ulterioară Republica Moldova şi Transnistria.

"Dacă şi când se vor relua negocierile numai părţile o vor decide", a spus pentru BBC evaziv ambassadorul Aleksi Harkonen, şeful grupului de teren al OSCE.

În ce priveşte Kosovo, ministrul este îngrijorat de diferenţele de opinii în privinţa statutului pe care trebuie să-l aibă regiunea.

El apreciază că poporul kosovar, format din sârbi şi albanezi, are nevoie de sprijin pentru a-şi dezvolta instituţiile şi a le face să funcţioneze şi de aceea OSCE trebuie să rămână implicată în zonă, chiar dacă îşi va modifica felul de a acţiona în funcţie de evoluţia evenimentelor.

În conflictul dintre Georgia şi Osetia, Finlanda insistă ca părţile să ajungă la o soluţie negociată pe cale paşnică.

La sfârşitul anului trecut Preşedintele Georgiei a făcut o vizită în Finlanda pentru a se asigura de susţinerea Finlandei ca preşedintă a OSCE şi a semnat un tratat comercial bilateral.

Mihail Saakaşviili a vizitat şi insulele Aland pentru a vedea cum funcţionează modelul de autonomie acolo.

În conflictul din Nagorno Karabah, Finlanda susţine grupul de la Minsk, format din Statele Unite, Franţa şi Rusia, care încearcă să găsească o soluţie comună.

La discursul de deschidere ţinut la Viena, în faţa consiliului permanent al OSCE, ministrul a recunoscut că OSCE are nevoie să se plaseze într-o perspectivă mai globală, întrucît "nu trăim într-un vid, ci într-o eră nouă, în care apar noi riscuri şi oportunităţi. Avem nu numai valori comune şi principii, ci şi interese.

În zonă avem cele mai dificile zone de conflict şi tensiune, care se pot extinde. OSCE trebuie să funcţioneze ca un scut împotriva instabilităţii şi să îşi folosească puterea de cooperare cu care este învestită.

'Strategie pe termen lung'

Finlanda a preluat preşedinţia OSCE de la Spania, o va preda în 2009 Greciei, de ude va reveni Kazakstanului şi apoi Lituaniei.

Cele cinci ţări sunt încurajate de Kanerva să-şi unească forţele şi să elaboreze o strategie pe termen lung a organizaţiei, la o întrunire comună pe care se declară gata să o organizeze.

OSCE este prezentă în operaţiuni de rezolvare a conflictelor în 17 ţări din Balcani, Caucazul de Sud şi Asia Centrală.

OSCE este organizată sub umbrela ONU şi include 56 de membri din emisfera de Nord.

A fost lansată de discuţiile din noiembrie 1972 din Finlanda, care s-au finalizat în 1973 la Helsinki prin Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, redenumită în 1995 OSCE.