Dan Vasiliu Reporter special BBC, Bangladesh

	Un membru al echipei BBC oferă ajutor sinistraţilor

Motiv de bucurie, dar şi de tristeţe pentru că ciclonul Sidr a lăsat în urma sa moarte şi durere, iar acum acest lucru se vede foarte bine.

În satul Randa din districtul Mongla, cu greu mai poate fi găsită o casă care să stea în picioare, iar numărul morţilor a depăşit trei sute.

Localnicii au început să sape gropi pentru a-i înmormânta aşa cum se cuvine, însă munca lor e îngreunată de copacii uriaşi care s-au prăbuşit la pământ.

Până când sunt gata gropile, cadavrele zac pe marginea drumului învelite într-un cearceaf.

În tot satul răsună bocetul femeilor. Zohanara Begrum şi-a pierdut în timpul ciclonului mama şi fiica.

Stă în genunchi lângă trupurile neînsufleţite ale celor două şi plânge. Din când în când îşi ridică privirea spre cer, rosteşte câteva cuvinte şi plânge din nou.

Dezastru de proporţii

Doctorul satului, Esem Zaher Ushain Shaornkola Banghrat, ridică neputincios din umeri.

	Mulţi oameni şi-au pierdut familia şi întrega avutul

El şi-a pierdut ambii părinţi, un frate şi un copil. Ar vrea să-i poată ajuta pe consătenii săi, însă nu poate, pentru că şi casa unde-şi ţinea medicamentele a fost distrusă.

Primeşte o mână de ajutor din partea echipei BBC, care pune la bătaie trusa medicală.

În jurul lui James Sales, managerul de proiect al expediţiei, se face imediat roată.

Din toate direcţiile, sătenii întind mâinile către el pentru a fi trataţi.

Cu calm, James le dezinfectează rănile, le unge uşor cu cremă şi aplică câte un badaj.

În semn de apreciere, sătenii îşi duc mâna dreaptă în dreptul inimii şi rostesc cu bucurie în glas: "Donobatu!". "Cu plăcere", le răspunde James, care se grăbeşte să-şi ia în primire următorul pacient.

Cereri de ajutor

Dintr-odată însă, se aude un strigăt puternic iar oamenii se ridică şi aleargă în grabă către malul apei.

	Populaţia are nevoire de ajutor, mai ales hrană şi medicamente

După mai bine de 36 de ore de la trecerea prin zonă a ciclonului, au sosit şi primele ajutoare.

Nu e mult. Doar o mână de orez, două banane şi câteva legume uscate pentru fiecare.

Locuitorii din Randa se bucură, însă, ca la un adevărat festin.

Unii dintre ei nu mai mâncaseră de aproape o zi şi jumătate.

Pentru noi, sosirea bărcii cu alimente a fost semnul că trebuie să plecăm mai departe pe râul Boleshar.

Din amonte, zeci de cadavre de animale pluteau la vale. Din când în când, câte o cioară le dădea târcoale.

Iar din sate veneau aceleaşi veşti triste - sute de morţi şi dispăruţi, case distruse, recolte compromise.

Ceva mai norocoşi au fost locuitorii din zonele mai depărtate de coastă.

În satul Joymonerghoel pagubele au fost minore. Ici colo, câte o casă avea acoperişul smuls, iar în grădini câţiva copaci fuseseră smulşi din rădăcini.

Nimeni nu a murit în timpul furtunii, şi asta, spun localnicii, deoarece toată lumea a respectat semnalul de avertizare şi a petrecut noaptea în adăposturi.

Acest lucru l-a salvat pe Mohamed Rahman nu doar de furia ciclonului, ci şi de forţa tigrului care i-a vizitat casa în timpul furtunii.

Speriat, probabil, de zgomotele din jurul său, animalul şi-a căutat adăpost în sat.

Nu a omorât nici un animal, ci doar a aşteptat sub un şopron ca vântul să nu mai bată.

Dacă nu ar fi lăsat o urmă în noroiul din faţa casei, se prea putea ca nimeni nici măcar să nu afle de plimbarea lui prin sat.

Duminică, după două zile de călătorie cu maşina şi barca cu motor, revenim pe vaporul BBC, cu care vom călători în mai multe zone afectate de ciclon.