16 Octombrie, 2007 - Published 11:01 GMT

Pastorul Ţon admite că a colaborat cu Securitatea

Cel mai cunoscut teolog al Bisericii Baptiste din România spune că a colaborat în anii 60, când s-a îndepărtat de Dumnezeu. Fost colaborator al Europei Libere Iosif Ţon a fost arestat de mai multe ori de Securitate.

Se numeşte Iosif Ţon dar este cunoscut mai curând ca "pastorul de la Europa Liberă", post de radio de la care ţine o predică în fiecare duminică.

Iosif Ţon a fost forţat de securitate să părăsească România în anii '80, din cauza criticilor pe care le aducea regimului comunist. El a fost cunoscut ca unul dintre cei care s-au opus opresiunii la care au fost supuse cultele protestante în perioada comunistă.

Totuşi Iosif Ţon mărturiseşte într-un text publicat pe internet că a colaborat cu Securitatea vreme de câţiva ani, începând din 1963.

"Mai mulţi credincioşi, printre care Petre Dugulescu şi Dănuţ Mănăstireanu, şi-au studiat dosarul de la Securitate şi au constatat că vina lor principală a fost aceea că erau adepţii lui Iosif Ţon, care era un duşman al puterii comuniste. Pentru mai bine de 30 de ani, aceasta este imaginea despre mine pe care o vor descoperi cei care studiază documentele Securităţii. Şi totuşi, atunci când se vor publica numele tuturor celor care au colaborat cu Securitatea ca informatori, între ei va apărea şi numele meu şi lucrul acesta îi va şoca pe mulţi credincioşi", spune Iosif Ţon în mărturia sa.

Pastorul baptist spune că a acceptat să colaboreze cu Securitatea într-o perioadă în care se îndepărtase de Dumnezeu. Ar fi vrut, scrie el, să fie acceptat cu totul de noua societate. Iar acesta ar fi fost unul dintre mijloacele cele mai bune. Printre sarcinile sale ar fi fost supravegherea turiştilor străini pentru care lucra ca ghid la mare.

"Sarcina mea era să raportez orice lucru suspect aş observa la turiştii cu care lucram. În anii aceia am scris şi câteva note informative despre câţiva credincioşi baptişti din Cluj, cu care mai eram în contact. Doi dintre ei au avut de suferit din cauza aceasta. La câţiva ani după căderea comunismului, am stat de vorbă cu fiecare dintre ei, i-am mărturisit urâţenia pe care am făcut-o faţă de ei şi mi-am cerut iertare. Amândoi m-au iertat şi de atunci am întreprins mai multe acţiuni împreună", se scrie în documentul trimis de Iosif Ţon la BBC.

Pastorul Ţon spune că şi-a întrerupt colaborarea cu Securitatea în 1968, sub influenţa lui Richard Wurmbrand, "având atunci o experienţă specială cu Dumnezeu".

Când i s-a cerut din nou să colaboreze în anii '70 a refuzat, spunându-i ofiţerului care l-a contactat că "omul cu care aţi lucrat a murit". Au urmat mai multe arestări în timpul în care a fost pastor la bisericile din Oradea şi Ploieşti. În fine în 1981 Securitatea i-a dat trei săptămâni să părăsească România. A ales Statele Unite, de unde a vorbit săptămânal la Europa Liberă. A fost intervievat de mai multe ori şi la BBC, pe teme precum libertatea religioasă şi drepturile omului. S-a întors după 1990 realizând mai multe acţiuni de caritate.

"Ceea ce am făcut aici este o explicaţie a unui fenomen care trebuie înţeles: după ce am luptat atâţia ani pentru libertatea bisericilor noastre şi pentru cauza Evangheliei în România sub comunism, întreaga Românie va constata totuşi că numele noastre vor apărea pe lista celor care au fost cândva informatori ai Securităţii. Vor fi mulţi pastori în situaţia aceasta ciudată. Ceea ce scriu este tocmai un ajutor pentru a se înţelege de ce se va produce această aparentă contradicţie. Situaţia este simplă: cândva am fost frânţi şi am cedat. Dar tot acolo, Dumnezeu ne-a iertat şi ne-a ridicat la luptă pentru cauza Lui", scrie Iosif Ţon în finalul mărturiei sale.

Interviul BBC cu pastorul Ţon

BBC: Cât a durat colaborarea dumneavoastră cu Securitatea?

Iosif Ţon: Practic asta a durat vreo patru-cinci ani. În 1973 când m-am dus profesor la Bucureşti, m-au căutat cei de la Securitate, spunându-mi că ar trebui să reiau legătura pe care am avut-o cu ei în anii '60. Şi atunci i-am spus unui colonel de securitate: "Omul care a colaborat cu dumneavoastră nu mai există, omul acela a murit".

BBC: Aţi fost arestat în mai multe rânduri înainte de 1989, după care aţi devenit cunoscut colaborator al Europei Libere. Nu v-a întrebat nimeni, niciodată, despre aceste legături cu Securitatea?

Iosif Ţon: Să punem datele mai exact. În 1981 Securitatea mi-a cerut să plec din ţară şi să nu mă mai întorc. Şi atunci am plecat în Statele Unite. De acolo au intrat în legătură cu mine BBC-ul, Vocea Americii şi-am început să colaborez cu toţi pentru că toţi ştiau trecutul meu de luptător pentru libertăţile religioase şi pentru credinţă în România. Nu mai era pentru nimeni necesar să pună întrebarea "Nu cumva ai fost colaborator?".

BBC: Nimeni, spuneţi, nu şi-a pus vreun moment această problemă sau poate cea a unei infiltrări...

Iosif Ţon: După ce-am venit în America a fost un grup de români aici care susţineau sus şi tare că de fapt am fost trimis de Securitate. Dar de fapt eu nu am mai colaborat în nici un fel cu Securitatea. Sigur a fost grupul acesta care m-a contestat, dar lumea poate să vadă ce-am făcut eu de 40 de ani încoace.

BBC: Spuneţi că dacă s-ar publica deodată toate dosarele informatorilor preoţi vom vedea că fenomenul a fost mult mai masiv decât ne-am putea închipui. Cât de departe s-a pătruns?

Iosif Ţon: E imposibil pentru mine să dau cifre, dar eu am fost pastor în anii aceia, am fost duhovnic... Am mărturii de la colegi păstori. Au fost oameni care au fost şantajaţi sau în alte feluri au fost frânţi şi-au acceptat colaborarea...

BBC: Vorbim aici dacă înţeleg corect despre toate cultele creştine, despre toate bisericile?

Iosif Ţon: Eu cunosc mai bine situaţia din cultul baptist, dar situaţii similare au fost şi în alte culte. Faptul că s-au frânt e de înţeles, nu-i de mirare. Mai degrabă aceşti oameni trebuie văzuţi ca victime. Şi le facem de două ori nedreptate: când o dată au fost victime şi apoi mai venim noi şi le mai dăm în cap, încă o dată, că de ce n-au fost eroi..

BBC: O mărturisire ceva mai timpurie n-ar fi fost de natură să mai atenueze impactul, inclusiv în ceea ce vă priveşte?

Iosif Ţon: Probabil că ar fi fost bine să o fac şi mai repede. Am făcut-o doar în momentul în care mi s-a cerut să o fac, când a apărut legea CNSAS în 2000. Şi trăim astăzi vremea când, aşa cum spune Domnul nostru Isus, tot ceea ce-am făcut noi în ascuns se strigă de pe acoperişul caselor. Pentru sănătatea mea spirituală e mai sănătos că trecutul meu total e scos la suprafaţă, să vadă toată lumea cine am fost eu. Dar trebuie să adăugăm ceva extrem de important. Cea mai strigătoare la cer nedreptate care se face astăzi este că toţi acei securişti nu sunt traşi la răspundere. Ei au devenit cei mai mari capitalişti de astăzi. Se deschid dosare, dar numai cele ale victimelor nu şi dosarele călăilor.

Ascultaţi interviul BBC cu Iosif Ţon

Mărturia completă a lui Iosif Ţon