Principalele critici aduse instituţiilor publice sunt birocraţia şi corupţia

Conducerea organizaţiei susţine că în România există prea mulţi funcţionari, nu foarte bine pregătiţi şi cu salarii destul de mari.

Organizaţiile neguvernamentale, de cealaltă parte, atrag atenţia că reducerile de personal nu rezolvă principalele acuzaţii aduse instituţiilor publice: birocraţia şi corupţia.

Directorul Institutului Naţional de Administraţie, Dragoş Dincă, spune că lucrează deja la o nouă organigramă a instituţiei pe care o conduce.

Va renunţa la zece la sută dintre angajaţi şi speră ca exemplul său să fie urmat şi de alte instituţii ale administraţiei publice:

“Sunt instituţii publice în România unde oamenii vin o dată, de două ori pe săptămână, pentru că nu au ce să facă. Este adevărat, sunt şi altele supra-încărcate."

Cred că trebuie în fiecare instituţie o analiză foarte atentă a obiectivelor, a sarcinilor, în raport cu numărul de angajaţi.   Dragoş Dincă

"De aceea cred că trebuie în fiecare instituţie o analiză foarte atentă a obiectivelor, a sarcinilor, în raport cu numărul de angajaţi. O reducere de 10% se justifică”, spune directorul INA.

Domnul Dincă adaugă că numărul funcţionarilor publici din România s-a înmulţit constant în ultimii şapte ani, fără legătură directă cu volumul de muncă din instituţiile administraţiei, care ar fi rămas relativ constat.

De asemenea, calitatea serviciilor ar lăsa de dorit.

Soluţia, spune şeful Agenţiei de Administraţie, ar fi schimbări în organigramele instituţiilor, astfel încât să fie păstraţi doar angajaţii competenţi.

Sindicatele nu sunt mulţumite

Organizaţiile sindicale, de cealaltă parte, se tem că anunţatele reduceri de personal ar putea viza doar angajaţii de la ghişee.

„Vă spun eu, rămâne o singură categorie în discuţie. Această categorie, din punctul nostru de vedere, este vorba de cei mai amărâţi dintre oamenii care îşi desfăşoară activitatea în sectorul public, aşa numitul personal contractual."

Această categorie, din punctul nostru de vedere, este vorba de cei mai amărâţi dintre oamenii care îşi desfăşoară activitatea în sectorul public, aşa numitul personal contractual.   Petru Dandea

"Noi ştim că aceştia în principal îşi desfăşoară activitatea la acele ghişee nenorocite pe unde românii fac cozi cu zilele şi cu săptămânile pentru o aprobare sau un document, sau o ştampilă, şi în nici un caz nu credem că putem creşte calitatea acelor servicii oferite publicului diminuând şi mai mult numărul salariaţilor care lucrează în acest sector”, spune la BBC vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea.

Petru Dandea mai spune că există domenii în care ar putea fi nevoie chiar de mai mulţi funcţionari publici.

La casele de pensii, de pildă, pentru aplicarea sistemului pensiilor private.

Administraţia publică, acuzată de birocraţie şi corupţie

Mai puţini angajaţi ar însemna în primul rând cheltuieli mai mici, spune Radu Nicolae de la organizaţia neguvernamentală Centrul pentru Resurse Juridice.

Domnul Nicolae adaugă însă că economia la buget ar putea să nu rezolve principalele acuzaţii aduse administraţiei publice din România: corupţia şi birocraţia. Sunt probleme semnalate de altfel şi de Comisia Europeană, în rapoartele de ţară privind evoluţia reformelor din România.

Nu poţi să spui că vom reduce personalul fără să ai în minte nişte reduceri la nivelul reglementărilor, a birocraţiei, a reorganizării departamentelor.   Radu Nicolae

“Nu poţi să spui că vom reduce personalul fără să ai în minte nişte reduceri la nivelul reglementărilor, a birocraţiei, a reorganizării departamentelor, spune domnul Nicolae. Simpla reducere a personalului s-ar putea să îngreuneze şi să facă coordonarea şi dialogul şi mai grele între departamentele administraţiei publice”.

“În fiecare stat din Europa, în Anglia de pildă, e un sistem în care încearcă să se simplifice. Cred că la noi e partea inversă, în care căutăm să descoperim şi alte reglementări, şi alte lucruri cu care să îngreunăm atât firmele cât şi cetăţenii”, spune la BBC Radu Nicolae.

Domnul Nicolae afirmă că problemele sunt consecinţa inexistenţei unui program politic privind activitatea administraţiei publice din România.

Iar activitatea funcţionarilor publici reflectă de cele mai multe ori lipsa de competenţă sau interes a şefului instituţiei din care fac parte.

Tocmai de aceea, spune Radu Nicolae, reforma ar trebui să înceapă cu reorganizarea activităţii, stabilirea unor obiective limpezi în domeniul relaţiilor publice, şi nu în ultimul rând cu schimbarea liderilor în administraţia locală, dacă e necesar.