Marin Turea Corespondent BBC la Chişinău

	La Ciorescu este singurul azil pentru animale abandonate

Nici un primar, până la alegerea recentă a lui Dorin Chirtoacă nu şi-a pus problema să schimbe ceva în acest sens. Acum însă există un moratoriu asupra lichidării fizice a animalelor.

"Soluţie umană, fără eutanasiere, decât în cazuri extreme, când câinii prezintă pericol. Împreună cu asociaţiile de protecţie a drepturilor animalelor. Trebuie să găsim acum mijloacele financiare necesare pentru a putea derula proiectul de sterilizare şi de a preveni înmulţirea pe viitor", spune Dorin Chirtoacă.

"În această perioadă am pus moratoriu în ce priveşte prinderea şi nimicirea câinilor. În continuare se va merge pe acest moratoriu şi pe situaţia tranzitorie până la elaborarea soluţiei umane de care am vorbit", mai spune noul primar al Chişinăului.

Ceea ce nu există încă este o soluţie pe termen lung. În schimb există cinci organizaţii de protecţie a drepturilor animalelor şi oameni cărora le pasă.

Societate civilă

Irina Marcu este o tânără din Chişinău care a decis să vorbească despre problemă prin crearea unei pagini pe internet.

Am încercat să sensibilizez societatea printr-un site pe internet   Irina Marcu

"Am încercat să sensibilizez societatea printr-un site pe internet. Prin acest site am făcut cunoştinţă cu Preşedintele Organizaţiei pentru Protecţia Animalelor, Valentina Dudnic. Şi astfel, împreună am început să luptăm împotriva exterminării. Această luptă se duce de mulţi ani. Au fost foarte multe persoane care au iniţiat încercări de a rezolva această problemă la Primărie, dar răspunsurile au fost negative, adică din partea Primăriei nu s-a întreprins nimic", spune Irina Marcu.

"Oamenii aceştia care au fost în Primărie şi care au o mentalitate sovietică, las să le dea pace copiilor aceştia să facă o ţară normală, cu instituţii normale, umane", este de părere Valentina Dudnic este preşedintele Organizaţiei pentru Protecţia Animalelor "ALGA".

"Încercam tot timpul, mă duceam la „Autosalubritate”, plăteam bani, luam câinii, îi aruncam iar în stradă şi iar mă duceam, iar îi cumpăram. Doamne fereşte ce era. Până la urmă, am zis să facem o organizaţie", spune Valentina Dudnic.

"Am umblat în fiecare zi la Primărie. Primăria nu a ieşit în întâmpinare. Mi-au spuns că mulţumim mult că aveţi grijă de animale, noi la următoarea şedinţă... iată aşa au tărăgănat că mâine că poimâine, că acela nu se ocupă că celălalt. Totul este pe seama Primăriei precedente. Ei pur şi simplu nu au vrut să hotărască. Ei poate că s-au gândit că voi lăsa mâinile în jos şi voi renunţa. Nu nu am să las mâinile în jos!", afirmă cu hotărâre Valentina Dudnic.

"Haideţi în primul rând să facem expertiza juridică, să vedem baza legală care ne stă la dispoziţie. Ce posibilităţi avem, reieşind din ...".

E greu de legiferat

O întâlnire cu Vladimir Filat, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Aici, membrii asociaţiei încearcă să tatoneze posibilitatea promovării unei legi a protecţiei drepturilor animalelor. Nu e un lucru simplu, din câte se pare.

Cel puţin până în sesiunea de toamnă-iarnă a acestui an este naiv să spună cineva că actul legislativ va fi adoptat   Deputatul Vladimir Filat despre propunerea Valentinei Dudnic de adoptare a unei legi de protecţie a animalelor

"Totodată să avem în vedere că procesul legislativ este unul de durată şi eu vă spun astăzi că cel puţin până în sesiunea de toamnă-iarnă a acestui an este naiv să spună cineva că actul legislativ va fi adoptat.", spune deputatul Partidului Democrat, Vladimir Filat.

Populaţia câinilor vagabonzi din municipiul Chişinău se cifrează la 10-50 de mii, în dependenţă de cine face estimarea.

Apărătorii animalelor vorbesc de circa 10 mii. De cu totul altă părere este Tudor Maniv, directorul regiei Autosalubritate din Chişinău.

Domnia sa lucrează în această regie încă din perioada sovietică. Instituţia pe care o conduce se ocupă şi de problema animalelor vagabonde.

"Avem sute de plângeri în fiecare zi. Sute de scrisori, înregistrate la noi. Urgent luaţi măsuri. Lumea nu poate dormi, nu poate merge prin oraş. Avem foarte multe plângeri de la calea ferată, călătorii sunt muşcaţi. De la Poşta Moldovei, poştaşii nu pot duce poşta, oameni buni!", spune Tudor Maniv.

"Cu vreo lună în urmă de la Ciocana, a fost un sunet, oamenii au împuşcat opt câini. Oamenii s-au săturat şi ei singuri încep a otrăvi, a împuşca.", adaugă şeful regiei Autosalubritate.

La o recentă şedinţă a Consiliului Municipal, Tudor Maniv, a sugerat ca până la găsirea unei soluţii durabile, animalele să fie prinse şi scoase în afara oraşului.

Dar chiar şi el recunoaşte că aceasta nu este o metodă reuşită de a rezolva problema.

Metode barbare

Până la anunţarea moratoriului, animalele prinse erau duse la o adresă care îi face să tresară pe mulţi - Uzinelor 207.

	În spatele acestui gard de fier sunt omorâţi câinii vagabonzi

Aici se află Necropola de animale, subordonată regiei Autosalubritate. Este un loc sinistru, dotat cu un întreg sistem de anihilare a animalelor vagabonde.

Aici ceastea erau electrocutate şi aruncate într-o cadă cu acid. De multe ori pe jumătate vii.

Nu suntem lăsaţi să intrăm pe teritoriul necropolei. Spiritele se încing.

Cei care apără drepturile animalelor sunt unanimi în privinţa soluţiilor pentru o rezolvare onorabilă a problemei.

Cuvintele cheie: legi specifice, azil pentru animale şi sterilizare.

"Această problemă ar putea fi rezolvată timp de vreo trei ani dacă vom lucra intens. Eu sterilizez câinii şi tuturor le spun: gratis, veniţi şi sterilizaţi. Venim, luăm şi îl aducem înapoi. Voi nu faceţi nici o mişcare. Dar avem nevoie neapărat de o încăpere", spune Valentina Dudnic.

"Avem nişte căţeluşi care nu au nici o săptămână, a căror mămică a fost luată de hingheri. O doamnă a fost martor cum au venit hingherii şi au luat căţeaua, dar câinişorii i-au lăsat. Abia astăzi noi i-am luat de acolo", arată Irina Marcu micile animale.

Schimbări de mentalitate

"Cu cazul acesta concret, vorbind cu oamenii, da, într-adevăr au mers şi au luat căţeaua. Ea umbla prin oraş, băieţii s-au oprit, au luat-o şi i-au dat drumul în afara oraşului.", replică Tudor Maniv, şeful regiei Autosalubritate.

Avem nişte căţeluşi care nu au nici o săptămână, a căror mămică a fost luată de hingheri   Irina Marcu

"Caţeluşii deschid ochii abia după nouă zile. La ei ochişorii sunt închişi. Deci nu au mai mult de o săptămână", spune Irina Marcu.

Ciorescu este o comună aflată la câţiva kilometri de Chişinău. Aici se află unicul azil pentru animale Republica Moldova.

Este un azil privat, deschis acum trei ani de jurnalista germană Christa Schechtl.

Tatiana Manastârli este medic şi director al azilului. O întreb cum vede ea rezolvarea problemei.

"Numai sterilizarea şi numai castrarea. Altă metodă nu există. Doar sterilizarea. Neapărat trebuie făcut un azil unde am putea ţine câinii. Şi oamenii să poată să vină să ia orice câine sau pisică. Sterilizate, vaccinate fără paraziţi, animalele pot fi luate acasă. Nu trebuie neapărat să fie de rasă. Câini fără rasă, sunt atât de recunoscători, dacă i-ai luat din stradă răniţi şi vezi ce ochi au. Sunt atât de recunoscători dacă îi ajuţi.", spune directoarea azilului de animale.

Capacitatea azilul de la Ciorescu este minusculă raportată la numărul animalelor vagabonde din municipiu.

Aici sunt îngrijite sub o sută de câini şi pisici. Tot aici vom încerca să găsim o soluţie pentru cei patru câinişori rămaşi fără mămică.

Probabil că hingherii, atunci când au luat-o, nu ştiau că rasa canină nu are marsupiu pentru a-şi purta puii în el.

Lipsă de sprijin

"Lucrurile rămân la fel. Luptăm încetişor. Nimeni nu ne ajută. Doar vorbe. Noi căutăm sponsori, dar nu putem găsi. Avem un proiect mare şi nu vrea nimeni să ne ajute. Nimeni nu vrea în Moldova să aibă grijă de câinii şi pisicile noastre. Trebuie să vină oameni din străinătate şi să aibă grijă de ei.", spune Tatiana Manastârli.

Nimeni nu vrea în Moldova să aibă grijă de câinii şi pisicile noastre   Tatiana Manastârli, directoarea azilului de animale de la Ciorescu

"Cu sărăcia asta pe care o avem, nu cred că primăria va putea construi aziluri. Cred că neapărat trebuie invitaţi investori de peste hotare.", este de părere Tudor Maniv.

"Sunt iubitori de animale mai mulţi decât neiubitori. Vreau să spun ca într-o curte, 20 de persoane pot iubi şi avea grijă de animalele de acolo, restul să fie indiferenţi şi doi sau unul să fie împotrivă. Gata, poţi să zici că soarta animalului e în mâinile hingherilor. E suficient un sunet al unei singure persoane şi astfel se rezolvă soarta animalului.", spune Irina Marcu.

"Am primit un apel că la institutul oncologic se află un câine turbat. Eu merg încolo, pe scară stă un câine, sărmanul, vai de capul lui. M-a văzut şi a început să dea din coadă. Era atât de slăbit, l-am luat în braţe şi l-am scos afară. În timpul ăsta fug trei poliţişti. Trei, nu unul!", povesteşte Valentina Dudnic.

"Eu zic, bine că am ieşit de acolo, probabil că o fi un infractor acolo. O doamnă strigă, uite unde e câinele! Vine poliţistul la mine şi strigă, doamnă, la o parte! Eu zic, ce s-a întâmplat? Au venit să împuşte câinele, vă închipuiţi? A ieşit foarte multă lume şi toţi strigau: lasă să-l împuşte!"

"Ne-am săturat de el, nu se pot juca copiii! În timpul ăsta vine un copilaş, mama căruia striga şi trage cu piciorul în câine. Câinele s-a covrigit sărmanul. L-am luat şi l-am dus la medic. Avea intoxicaţie cu otravă pentru şobolani.", mai spune Valentina Dudnic.

O luptă inegală

"Şi doamna Dudnic a încercat prin metoda de a educa, de a ieşi la faţa locului. Nu ajută nimic, el nu poate dormi noaptea şi pe el nu îl interesa doamna Dudnic sau altcineva. Veniţi şi îi luaţi, dar ce o să faceţi cu ei nu interesează pe nimeni.", replică şeful regiei Autosalubritate.

Cu sărăcia asta pe care o avem, nu cred că primăria va putea construi aziluri   Tudor Maniv, şeful regiei Autosalubritate

În Republica Moldova, soarta animalelor fără stăpân depinde direct de capacitatea societăţii de a-şi înnoi mentalitatea.

Există mai multe semne că lucrurile încep să se schimbe în acest sens, dar şi multe dovezi că situaţia a rămas la fel ca şi acum mai multe decenii.

Un proces complicat şi dureros, iată, nu doar pentru oameni. Înainte de încheia redactarea acestui material, am sunat la azilul din Ciorescu pentru a mă interesa despre soarta celor patru căţeluşi rămaşi fără mamă.

Unul murise, ceilalţi trei au fost însă acceptaţi de noua lor mămică - o căţea care până la venirea noastră alăpta şapte pui şi care a mai acceptat încă trei.