În marile oraşe, oamenii mănâncă mai puţină mâncare gătită

Datele, cuprinse în studiul “Obiceiuri bune, obiceiuri rele”, comandat de Unilever şi realizat de Ipsos Interactive Research, relevă o tendinţă îngrijorătoare către neglijarea unor aspecte de bază în asigurarea unui stil de viaţă sănătos.

Studiul a fost efectuat pe un eşantion urban reprezentativ, cu vârste între 15 – 59 de ani, în cursul lunii aprilie 2007. Marja de eroare este de +/- 3,2%.

Ce şi cum mâncăm

Potrivit datelor din respectivul studiu, selecţia alimentelor se face în principal după gust, oamenii fiind mai puţin preocupaţi de caracteristicile nutritive ale acestora – cum ar fi conţinutul bogat în vitamine şi minerale, sau un conţinut scăzut de grăsimi (4,5 puncte din 5).

Mănâncă semipreparate 40% dintre bărbaţi 29% dintre femei Sursa: Studiul “Obiceiuri bune, obiceiuri rele”

Semipreparatele sunt incuse relativ frecvent în hrana zilnică, în defavoarea alimentelor proaspete, în special de către barbaţi (40 la sută au semipreparate cel puţin la o masă/zi).

Potrivit studiului, 40 la sută dintre bărbaţi (faţă 29 la sută dintre femei) obişnuiesc să mănânce semipreparate, iar 20 la sută (faţă de10 la sută dintre femei) mănâncă fast food.

De asemenea, 46 la sută dintre bărbaţi (faţă 35 la sută dintre femei) servesc una sau mai multe mese calde pe zi.

Timpul alocat meselor principale este redus (în peste jumătate dintre cazuri acestea durând maximum 15 minute).

Mănâncă fast food 20% dintre bărbaţi 10% dintre femei Sursa: Studiul “Obiceiuri bune, obiceiuri rele”

Cu toate acestea, este de remarcat faptul că fructele şi legumele sunt consumate zilnic, de aproximativ jumătate din cei intervievaţi.

Micul dejun este neglijat de 10 la sută din populaţie, în schimb, pentru 80 la sută dintre respondenţi cina este masa principală.

În jur de 40 la sută dintre intervievaţi servesc dejunul într-un interval cuprins între 5 şi 15 minute.

Pentru cină, aproape jumătate dintre persoanele chestionate alocă între un sfert şi jumătate de oră.

Tinerii (15-25 de ani) mănâncă mai puţină salată (51 la sută) şi mâncare gătită (86 la sută) decât persoanele în vârstă.

Persoanele cu venituri mari mănâncă mai puţină mâncare gătită, mai multe salate, semipreparate şi mâncare rece.

	Persoanele cu nivel ridicat de educaţie mănâncă mai multe salate şi mai puţină mâncare rece

Potrivit studiului, persoanele cu nivel ridicat de educaţie mănâncă mai multe salate (78 la sută) şi mai puţină mâncare rece (9 la sută).

În marile oraşe, oamenii mănâncă mai puţină mâncare gătită (87 la sută, faţă de 97 la sută în oraşele mici), mai multe salate (71 la sută, faţă de 66 la sută) şi mâncare rece (17 la sută, faţă de 12 la sută).

Mai mult de două treimi dintre respondeţi consumă între un litru şi doi litri de lichid pe zi, majoritatea după masă, aşa cum de altfel recomandă şi medicii.

Sedentarism

Activitatea fízică este, de asemenea, un punct slab al românilor din zona urbană, deoarece 58 la sută nu fac sport deloc, iar 44 la sută dintre cei care declară că au activitate fízică o practică mai puţin de o dată pe lună.

	Activitatea fízică este un punct slab al românilor din zona urbană

Peste un sfert dintre respondenţi lucrează zilnic acasă peste orele de serviciu, 58 la sută dintre persoanele tinere intervievate petrec mai mult de trei ore în faţa calculatorului în timpul liber, iar 25 la sută dintre persoanele cu vârste cuprinse între 35-59 petrec mai mult de trei ore în faţa televizorului în timpul liber.

Igiena orală este deficitară în cazul a 36 la sută din respondenţi, aceştia spălându-se pe dinţi cel mult o dată pe zi.

Neglijarea controlului anual al stării de sănătate este prezentă la 45 la sută dintre participanţii la studiu, iar 22 la sută nu fac un control medical anual niciodată.

În sfera nutriţiei este important de semnalat faptul că termenul aliment sănătos este asociat în mod special prospeţimii sale şi nu conţinutului său nutritiv (4,72 de puncte din 5).

	Igiena orală este deficitară în cazul a 36 la sută din respondenţi

Pe de altă parte, respondenţii mai consideră drept un aliment sănătos acel produs care oferă informaţii despre conţinutul nutritiv pe eticheta sa sau este realizat de un producător renumit.

Raportarea la o nutriţie echilibrată este diferită în oraşele mari, unde tendinţele către obiceiuri mai puţin sănătoase sunt mai clare faţă de oraşele mai mici.

Persoanele care locuiesc în oraşele mari sar mai frecvent peste mese, gătesc mai rar, consumă mai multe semipreparate.

Din analiza comportamentului alimentar rezultă că persoanele mai în vârstă sunt mai preocupate de aportul nutritiv echilibrat, comparativ cu cei tineri.

Ce să mâncăm

Pentru a fi sănătos, organismul are nevoie de nutrienţi: proteine, lipide, glucide, vitamine şi elemente minerale.

Aportul acestora trebuie să fie echilibrat, prin consumul de pâine şi alte produse din cereale, fructe, legume, lactate, carne (pui, peşte).

Aceste alimente vor asigura totodată şi energia necesară organismului.

Sunt recomandate trei mese principale şi două gustări, important fiind să se asigure toate substanţele nutritive în proporţii optime.

Nu este recomandat ca în timpul mesei să se privească la televizor, să se citească ziarul, sau să se lucreze la calculator.

Micul dejun este prima şi cea mai importantă masă din zi, deoarece trebuie să asigure energia şi nutrienţii necesari desfăşurării activităţilor din prima parte a zilei.

Micul dejun nu poate fi suplinit de nici o altă masă şi ar trebui să acopere 20-30 la sută din necesarul caloric zilnic.

	Pâinea, cerealele, pastele făinoase sunt surse importante de glucide

Pâinea, cerealele, pastele făinoase sunt surse importante de glucide, care asigură energia zilnică necesară organismului.

Ele mai conţin şi fibre alimentare, vitamine, elemente minerale necesare unei diete echilibrate.

Alimentaţia trebuie să conţină cât mai multe legume (salată verde, morcovi, roşii, ardei gras, spanac) şi fructe (portocale, mere, căpşuni, vişine) pentru a avea mai ales vitamina C, recomandat fiind a se consuma crude, proaspete, atât la cele 3 mese principale, cât şi la gustări.

Dacă alimentele preferate sunt bogate în zahăr, sare sau grăsimi, consumul acestora trebuie moderat, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi al frecvenţei.

	Snacks-urile sărate pot fi înlocuite cu fructe sau legume crude

Trebuie alese alimente care conţin mai puţină sare, limitând şi numărul snacks-urilor sărate, ele putând fi înlocuite cu fructe sau legume crude la gustări.

Pentru prevenirea cariilor dentare, medicii stomatologi recomandă tuturor copiilor să înlocuiască dulciurile cu fructe.

Apa deţine un rol important în echilibrul organismului şi se recomandă între şase şi opt pahare de apă/zi (2-3 litri/zi), fiind nevoie de cantităţi mai mari dacă este foarte cald, se practică vreun sport sau exerciţii fizice.

Contribuie la aportul de lichide: apa minerală, sucurile de fructe, ceaiurile de plante sau de fructe, laptele.

Nu este recomandat consumul lichide în timpul mesei. Ele pot fi băute după cel puţin 10 minute de la terminarea mesei.

	Apa deţine un rol important în echilibrul organismului şi se recomandă între şase şi opt pahare de apă/zi

Greutatea depinde de numărul de calorii consumate zilnic comparativ cu cel pierdut, excesul de calorii determinând obezitatea.

Odihna influenţează atât performanţele profesionale, intelectuale, fizice, cât şi relaţiile interumane.

Programul de somn de 6-8 ore pe noapte este principala metodă pentru combaterea oboselii, a conchis medicul.