La invitaţia şefului statului au răspuns - cu excepţia PRM - toate formaţiunile reprezentate în parlament.

Primii care au mers la negocieri au fost reprezentanţii PSD.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană - care a condus delegaţia partidului - a caracterizat atmosfera în care s-a desfăşurat întâlnirea drept "normală, deschisă şi responsabilă".

Domnul Geoană a declarat că România are nevoie de un guvern "stabil, eficient şi care să poată duce un mandat până la sfârşitul acestui ciclu politic".

El a precizat că în urma discuţiilor de la Palatul Cotroceni a constatat că "alegerile anticipate nu mai sunt de actualitate".

Mircea Geoană a mai spus că PSD doreşte adoptarea formulei de vot cu circumscripţie uninominală până la alegerile parlamentare viitoare şi a transmis preşedintelui României că este interesat să contribuie "la o formulă de vot în actuala sesiune parlamentară" pentru adoptarea unei asemenea legi.

PD vrea moţiune de cenzură

PSD este partidul cu cei mai mulţi parlamentari şi fără de care nu se poate forma nici o majoritate în Parlament în actualele condiţii.

Partidul Democrat, susţinător al preşedintelui Băsescu a anunţat că formaţiunea va începe negocieri pentru introducerea unei moţiuni de cenzură prin care să fie înlocuit Guvernul Tăriceanu.

Iniţiativa aparţine liderul PD, Emil Boc, care a propus în acelaşi timp excluderea din programul politic al partidului a tezei care interzice colaborarea cu PSD.

Reprezentanţii UDMR şi PC au anunţat că sunt deschişi negocierilor cu şeful statului.

Singura formaţiune care a refuzat invitaţia la consultările de luni este PRM.

Şi PNL merge la Palatul Cotroceni, însă a anunţat că nu susţine toate proiectele în discuţie.

PNL se declară în favoarea intoducerii votului uninominal şi adoptării legii lustraţiei, dar împotriva revizuirii constituţiei - proiect al preşedintelui Băsescu.

Înaintea consultărilor de luni, premierul Tăriceanu a recunoscut că a greşit în campania pentru referendumul din 19 mai.

Domnul Tăriceanu a declarat duminică seară, la o conferinţă de presă, că îşi asumă răspunderea pentru "eşecul referendumului" fără să spună însă exact ce înseamnă concret această asumare a răspunderii.