Mihaela Avram

	Omul de afaceri Dinu Patriciu ceruse daune morale de 1 milion de dolari

Este decizia luată vineri de Tribunalul Bucureşti ca urmare a plângerii depusă de Dinu Patriciu împotriva SRI, pe care l-a acuzat că timp de aproape doi ani i-a interceptat ilegal telefoanele.

Este doar o mică parte din ceea ce este cunoscut drept procesul Rompetrol -dosar în care Dinu Patriciu a fost trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni economice.

Purtătoarea de cuvânt al Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, spune că judecătorii au admis doar o parte din plângerile, făcute acum mai bine de un an, de către omul de afaceri, Dinu Patriciu, preşedintele companiei Rompetrol.

"Pârâtul SRI a fost obligat să plătească reclamantului suma de 50.000 RON, cu titlul de daune morale şi de asemenea, suma de 2247 RON, cheltuieli de judecată."

"Toate celelalte capete de cerere ale reclamantului Patriciu Dan Costache au fost respinse ca neîntemeiate. Soluţia este cu apel în 15 zile de la comunicare", a spus purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti.

Motivele care au stat la baza deciziei nu se cunosc încă.

Într-un comunicat de presă emis de SRI se spune: "Serviciul Român de Informaţii va exercita căile de atac prevăzute de lege împotriva sentinţei date în prima instanţă, imediat ce motivarea acesteia va fi comunicată instituţiei noastre".

"Coşmar al intruziunii"

Omul de afaceri Dinu Patriciu ceruse daune morale de 1 milion de dolari, însă după decizia Tribunalului, el a declarat la BBC că nu suma ar fi importantă, ci principiul: acela de a recunoaşte că interceptările telefoanelor au fost ilegale.

În România se înstăpâneşte legea, că încet, încet se intră în linişte, în normalitat   Dinu Patriciu

"Cred că este important pentru toţi cei care au trecut prin acest coşmar al intruziunii în viaţa privată, cu bocancii şi fără nici un fel de motivaţie", a declarat Dinu Patriciu.

"În ceea ce mă priveşte, este un pas către a-mi dovedi totala nevinovăţie, deşi alţii ar fi fost cei care ar fi trebuit să dovedească faptul că sunt vinovat, nu eu să dovedesc că sunt nevinovat."

"Sper ca în acest fel, măcar unul din abuzurile săvârşite împotriva noastră să ia sfârşit", a mai spus domnul Patriciu.

Dinu Patriciu consideră că decizia Tribunalului Bucureşti demonstrează că: "în România se înstăpâneşte legea, că încet, încet se intră în linişte, în normalitate".

Plângerea a fost făcută în februarie, 2006, de către avocaţii lui Dinu Patriciu.

Era, în fapt, o plângere penală îndreptată împotriva procurorilor şi ofiţerilor SRI, implicaţi în ascultarea telefoanelor omului de afaceri, între anii 2003 şi 2004.

În plângere avocaţii susţineau că ascultarea telefoanelor s-a făcut ilegal, pentru că operaţiunea nu ar fi fost aprobată de un judecător.

Mai mult, la data la care s-au interceptat convorbirile telefonice, nu exista o urmărire penală începută împotriva lui Dinu Patriciu.

Legislaţie imprecisă

Şeful SRI de la acea vreme, Radu Timofte, a declarat însă, după o audiere la Comisia de Control a Serviciului Român de Informaţii, că interceptarea convorbirilor ar fi fost făcută legal, pe motiv că ar fi existat o ameninţare la adresa siguranţei naţionale.

Iar ascultarea s-a făcut în baza legii 51/91, care prevedea că, în cazuri ce ţin de siguranţa naţională, mandatul de ascultare să fie dat de procuror şi nu de judecător.

Dispoziţia din Codul de Procedură Penală se referea doar la infracţiuni din domeniul siguranţei naţionale   Ion Stan, deputat, comisia SRI

Numai că, din 2004, o nouă lege prevedea expres că pentru interceptarea convorbirilor telefonice, era nevoie de un mandat semnat de un judecător.

Chestiunea a declanşat un val de controverse, cazul intrând şi în atenţia CSAT.

Secretarul comisiei parlamentare de control al SRI, Ion Stan, a explicat că era nevoie de această intervenţie a CSAT din motiv de vid legislativ.

"Dispoziţia din Codul de Procedură Penală se referea doar la infracţiuni din domeniul siguranţei naţionale."

"Pentru ameninţări la adresa siguranţei naţionale nu mai exista nici o reglementare", spunea Ion Stan.

"În acest context", continua el, "CSAT a venit cu o hotărâre care stipula că în această perioadă de vid legislativ se va merge pe prevederile legii 51/91, cu autoritate în materie de procuror şi nu de judecător" - legea cu pricina, se pare, nici până în ziua de azi nu a fost abrogată.