Instanţa a respins o contestaţie a 50 de deputaţi privind legea referendumului, la articolul 10, adoptat de Parlament în formularea:

"Prin derogare de la art.5 alin.(2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum".

Curtea s-a pronunţat a doua oară asupra acestei legi, care fusese iniţial declarată neconstituţională.

Pe data de 21 februarie 2007, Curtea Constituţională declarase neconstituţională formularea articolului 10 din legea referendumului.

"(1) Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale, în cazul în care Preşedintele României a fost ales în condiţiile prevăzute la art.81 alin.(2) din Constituţia României, republicată.

Decizia din 21 februarie

În cazul în care Preşedintele României a fost ales în condiţiile prevăzute la art.81 alin.(3) din Constituţia României, republicată, demiterea acestuia este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară de către cetăţenii prezenţi".

Cu toate acestea, Curtea nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să opteze pentru o majoritate de voturi relativă pentru demiterea Preşedintelui României în toate cele trei situaţii   Decizia Curţii Constituţionale din 21 februarie 2007

Articolul 81.2 din Constituţie reglementează alegerea preşedintelui României din primul tur de scrutin cu majoritatea alegătorilor înscrişi pe liste, articolul 81.3, respectiv reglementează alegerea Preşedintelui României din al doilea tur de scrutin, cu majoritatea voturilor exprimate.

Curtea Constituţională critica atunci aplicarea principiului "simetriei juridice" pentru referendumul de demitere a Preşedintelui României, adică prevederea de majorităţi diferite.

Cu aceeaşi ocazie, Curtea Constituţională prevedea în decizie: "Cu toate acestea, Curtea nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să opteze pentru o majoritate de voturi relativă pentru demiterea Preşedintelui României în toate cele trei situaţii".

A treia situaţie era referendumul de demitere a Preşedintelui României în caz de înaltă trădare.

Parlamentul s-a conformat şi a prevăzut majoritatea ce i-a fost sugerată de Curtea Constituţională.

Cum poate fi interpretată decizia Curţii Constituţionale, l-a întrebat Andrei Manolescu pe expertul constituţional Ioan Stanomir?

Ascultaţi interviul lui Ioan Stanomir