BBCRomanian.com
Rusă
Ucraineană
Albaneză
Sârbă
 
Ultima actualizare: 15 Martie, 2007 - Published 15:34 GMT
 
Trimite unui prieten Versiune pentru tipărire
Disputa politică preşedinte-premier, analizată la BBC
 
Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu
Disputa dintre preşedinte şi premier s-a agravat după 1 ianuarie 2007
Serviciul mondial al BBC a consacrat României una dintre cele mai importante emisiuni de ştiri ale postului, Europe Today.

Emisiunea se transmite din Bucureşti, pentru că România este cea mai mare ţară dintre cele două care au aderat anul acesta la Uniunea Europeană.

Între altele, emisiunea a abordat şi subiectul disputei politice dintre premierul Tăriceanu şi preşedintele Băsescu.

În interviuri separate, cei doi demnitari au continuat să se acuze reciproc.

Traian Băsescu a spus că nu va fi "partenerul acelor politicieni care vor să menţină sistemul creat după Revoluţie", în timp ce Călin Popescu-Tăriceanu e de părere că "preşedintele va fi din ce în ce mai izolat".

Traian Băsescu: "Sistemul clientelar a fost menţinut şi consolidat"

BBC: Disputa dintre dumneavoastră şi premierul Tăriceanu pare să eclipseze tot restul. Nu e momentul să se oprească şi să continuaţi să guvernaţi?

Traian Băsescu: "Cred că este una dintre realităţile generate de democraţie. Timp de 50 de ani, în România a fost tăcere. Acum, diverse oficialităţi îşi exprimă opiniile în mod public. Poate că n-o fac întotdeauna aşa cum trebuie, dar avem dreptul la opinie".

 Dacă verificaţi felul în care funcţionează instituţiile (...) veţi vedea că nimic nu s-a schimbat după alegerile din 2004.
 
Traian Băsescu

BBC: Desigur, dar mulţi oameni găsesc nesănătoasă această dispută. Ar vrea mai degrabă servicii mai bune în sănătate, un sistem de educaţie performant, mai multe locuri de muncă. Şi spun despre dumneavoastră şi despre premier că vă comportaţi ca doi băieţi care s-au luat la bătaie în curtea şcolii.

Traian Băsescu: (râde) "Câteodată poate să pară aşa. Dar, pe de altă parte, eu am susţinut priorităţile noastre reale. Dacă verificaţi felul în care funcţionează instituţiile - iar acesta a fost un punct fundamental al campaniei mele - veţi vedea că nimic nu s-a schimbat după alegerile din 2004. Le-am spus oamenilor că aderarea la UE era prioritară, dar aceasta a fost doar o mică parte a activităţii guvernamentale în ultimii doi ani.

Ce înseamnă îndeplinirea condiţiilor necesare aderării? Şase-şapte legi în privinţa justiţiei, propuse de Guvern şi adoptate de Parlament, alte trei-patru referitoare la protecţia mediului. Am angajat 30.000 de poliţişti de frontieră, care să controleze mai bine graniţele. Şi, în afară de aceste măsuri, nici o altă instituţie n-a fost reformată de-adevăratelea.

Guvernul, de pildă, are aceeaşi structură pe care o avea în vremea administraţiei PSD. La Ministerul Educaţiei nu s-a făcut nimic serios în vederea modernizării. Am alocat mai multe resurse pentru infrastructură, dar reforma programelor de învăţământ nu s-a făcut. Nu s-a făcut nimic semnificativ nici în privinţa descentralizării.

Am multe alte exemple, dar dramatic este că există încă legături între politicieni şi oamenii de afaceri - energie, lucrări publice, sănătate. Sistemul clientelar al PSD e menţinut şi consolidat. Reforma instituţiilor era cea mai importantă ţintă a Guvernului. Ea n-a fost atinsă, chiar dacă obiectivul principal, aderarea la UE, e îndeplinit".

Stagnează reformele?

BBC: Dar de ce l-aţi numit pe Călin Popescu Tăriceanu în funcţia de prim-ministru, dacă-l criticaţi atât?

Traian Băsescu
Criticile la adresa Guvernului au început la scurt timp de la învestire

Traian Băsescu: "Aşa a fost înţelegerea de dinainte de alegeri: liberalii aveau să nominalizeze premierul. Am colaborat foarte bine în primele şase luni, la finalul cărora am ajuns amândoi la concluzia că nu vom putea menţine pentru multă vreme majoritatea parlamentară. Am stabilit să convocăm alegeri anticipate. Era limpede că altfel aveam să pierdem majoritatea în Parlament - aşa s-a şi întâmplat, iar soarta premierului depinde acum de PSD, pe care l-am atacat intens în cursul campaniei electorale.

Colaborarea dintre premier şi opoziţie duce la blocajul reformelor despre care vorbeam. Nu pot negocia asta, căci nu mi-ar plăcea ca, la sfârşitul mandatului, România să nu se fi modernizat.

Aş vrea să explic de ce în ultimele luni activitatea opoziţiei s-a intensificat, cu ajutorul premierului. S-au întâmplat două lucruri: am trimis două milioane de dosare ale Securităţii Consiliului care studiază aceste documente şi am condamnat crimele comunismului în decembrie 2006. Atunci, lupta dintre mine şi fostele structuri a devenit făţişă. Din nefericire, premierul a ajuns un partener al structurilor cu pricina".

BBC: Aţi criticat lipsa reformelor, dar disputa aceasta nu cumva le va întârzia şi mai mult?

Traian Băsescu: "Nu. Nu trebuie decât să apelăm la o procedură democratică simplă: să-i întrebăm pe cetăţeni ce vor. Dacă vor vota pentru continuarea reformelor vom putea continua, dacă vor vota pentru partidele care vor să menţină acest sistem înseamnă că asta e dorinţa lor. Dar nu pot să cred că românii nu-şi doresc instituţii moderne".

BBC: Unii dintre românii cu care am vorbit, însă, par să-şi fi pierdut încrederea în politicieni. Pare că e la fel ca înaintea Revoluţiei: nu au încredere în sistem.

Traian Băsescu: "E una dintre problemele pe care le pun şi eu. Nevoia de a reforma sistemul politic, introducerea votului uninominal, modernizarea Constituţiei... Din păcate, nici măcar Guvernul nu mi s-a alăturat. Am consultat partidele politice acum două săptămâni şi le-am avertizat: credibilitatea Parlamentului e prea scăzută. Nu s-a întâmplat nimic după acele consultări".

Conflictul văzut din exterior

BBC: Vă preocupă însă impresia pe care o lasă în lume, şi în special în Europa, această dispută? Nu e o impresie bună.

Traian Băsescu: "Sunt convins că nu e bună. Am anunţat că vom avea alegeri pentru Parlamentul European pe 13 mai. Din cauza unor înţelegeri între PSD, PRM şi PNL, scrutinul a fost amânat în ultimul moment. Astfel de acţiuni dovedesc faptul că Guvernul României poate să pună interesul partinic înaintea celui naţional. Premierul are o răspundere uriaşă în această privinţă. Repet: putem accepta că există dispute, dar acţiunile împotriva interesului general sunt un semnal prost".

BBC: Regretaţi ceva din atitudinea dumneavoastră? Vi s-a reproşat că nu v-aţi comportat ca un preşedinte când aţi telefonat într-o emisiune TV ca să-l acuzaţi pe premier de minciună şi de tolerarea corupţiei.

Traian Băsescu: "Nu. Nu regret pentru simplul motiv că, până acum, nimeni nu vorbea pe şleau despre aceste realităţi. Nu vreau să sacrific adevărul pentru o viaţă politică liniştită".

BBC: Dar cum o să se termine? Vă împăcaţi cu premierul, sau unul dintre dumneavoastră trebuie să plece?

Traian Băsescu: "Am o singură condiţie - să ne respectăm angajamentele din campanie. Altminteri, nu există soluţie, nu voi fi partenerul acelor politicieni care vor să menţină sistemul creat după Revoluţie. Trebuie să modernizăm România".

BBC: Şi nu acceptaţi că premierul a încercat să facă asta? Mulţi dintre cei cu care-am vorbit spun că a făcut o treabă bună.

Traian Băsescu: "Ba da. Am avut noroc de miniştri precum Monica Macovei la justiţie, Vasile Blaga (la interne) sau Sulfina Barbu, la mediu. Aceste domenii puteau întârzia data aderării României la Uniunea Europeană, iar ei au reuşit să schimbe culoarea acelor "steguleţe roşii". Dar să menţinem lucrurile aşa cum sunt ar fi prea mult pentru români".

Călin Popescu-Tăriceanu
Premierul susţine că preşedintele e din ce în ce mai izolat

Călin Popescu-Tăriceanu: observaţii "în întregime subiective"

BBC: Preşedintele vă acuză direct de minciună şi de tolerare a corupţiei. Cum răspundeţi?

Călin Popescu-Tăriceanu: "Nu sunt surprins. Nu-mi spuneţi, din păcate, o noutate. Preşedintele trebuie să înţeleagă că, într-o republică parlamentară, are un rol bine definit de Constituţie. Ceea ce încearcă să facă de când a fost ales este să joace alt rol, dar Constituţia e foarte limpede din acest punct de vedere.

Mai mult, în ceea ce priveşte neîmplinirile Guvernului se poate pronunţa numai Parlamentul, nu preşedintele. Observaţiile preşedintelui sunt în întregime subiective, iar unele mai obiective sunt de găsit la Comisia Europeană.

Comisia a monitorizat îndeaproape România de la începutul mandatului meu. Sunt convins că, dacă nu s-ar fi făcut progrese în sistemul judiciar şi în lupta împotriva corupţiei, România n-ar fi fost acceptată în Uniunea Europeană.

Din nefericire, preşedintele a adoptat o atitudine sancţionată deja de Parlament, care a declanşat procedura de suspendare la adresa sa.

Preşedintele se comportă, şi nu-mi place să spun asta, ca un şef de stat al unei foste republici sovietice. Nu aşa se face politică în Uniunea Europeană - cu acuzaţii nefondate şi cu declaraţii inacceptabile din partea unui adevărat şef de stat".

Corupţia şi influenţa oamenilor de afaceri asupra Guvernului

BBC: Dar preşedintele spune că aderarea la Uniunea Europeană e doar un prim pas şi că reformarea instituţiilor e la fel de importantă. Nu aţi fi făcut asta, iar oameni cu influenţă şi-ar "cumpăra" prieteni în Guvern.

Călin Popescu-Tăriceanu: Este, din nou, acelaşi tip de populism practicat de liderii din fostele state comuniste. România a făcut foarte multe în ceea ce priveşte reformarea economiei, a administraţiei şi a instituţiilor.

Nu numai UE a recunoscut asta, ci şi Banca Mondială, care punea anul trecut România în fruntea unui clasament privind promovarea unor politici reformiste.

BBC: Anul trecut, organizaţia non-guvernamentală Transparency International punea însă România în topul statelor corupte.

 E păcat că România n-a putut alege un alt fel de preşedinte
 
Călin Popescu Tăriceanu

Călin Popescu-Tăriceanu: E vorba de percepţie. După cum ştiţi, Transparency International nu evaluează foarte strict situaţia - e vorba de percepţia asupra corupţiei. Bineînţeles, sunt de acord că percepţia e întotdeauna în urma realităţii.

Vă repet, însă: în lipsa unor reforme profunde în această privinţă, România n-ar fi fost acceptată în Uniunea Europeană. N-aş spune că nu e corupţie în România, dar fenomenul a fost redus, probabil, la un nivel simbolic.

BBC: Vorbiţi despre percepţie - percepţia e că oamenii de afaceri sunt încă mult prea apropiaţi de Guvern.

Călin Popescu-Tăriceanu: E suprinzător. Nu ştiu dacă asta e percepţia dumneavoastră, sau dacă altcineva v-a spus asta.

Dimpotrivă, există elemente concrete care arată că nu aşa stau lucrurile. Un recent contract de achiziţie a unor avioane pentru armată a fost contestat de unul dintre participanţii la licitaţie. Iar dacă cineva se plânge că nu a fost tratat corect, avem instituţii care se ocupă cu astfel de probleme.

În calitate de politician liberal, insist să continuăm procesul de privatizare. Nu e cazul preşedintelui, care ar vrea ca unele companii de stat să rămână la stat.

Când afacerile vor fi cu totul despărţite de stat vom avea o şansă mai mare să eradicăm corupţia.

BBC: Disputa cu preşedintele nu distrage atenţia de la aplicarea reformelor cerute de Uniunea Europeană?

Călin Popescu-Tăriceanu: Fără îndoială. Disputa ia foarte mult timp, iar preşedintele va fi din ce în ce mai izolat, lucru de care îşi dă seama.

A atacat Guvernul, Parlamentul, toate instituţiile, încercând să împartă scena politică în îngeri şi demoni. În jurul Palatului Cotroceni există însă companii din sectorul public acuzate de corupţie.

E păcat că România n-a putut alege un alt fel de preşedinte, cu o cultură politică solidă...

BBC: Dar cu sprijin masiv din partea alegătorilor.

Călin Popescu-Tăriceanu: Toţi preşedinţii populişti din Europa au acelaşi sprijin din partea alegătorilor.

BBC: Cum se va încheia totul? Va trebui ca unul dintre dumneavoastră să plece?

Călin Popescu-Tăriceanu: N-aş pune problema astfel. Înainte de toate, preşedintele trebuie să accepte că funcţionează în limitele Constituţiei. Altfel, fireşte, se va găsi în situaţia de a suporta consecinţele. Vă spuneam că e în desfăşurare procedura de suspendare, iar într-o ţară europeană e inacceptabil ca preşedintele să nu-şi îndeplinească datoriile şi responsabilităţile.

BBC: Regretaţi ceva din atitudinea dumneavoastră?

Călin Popescu-Tăriceanu: De doi ani, de când am fost numit premier, am considerat că e mai util pentru România să evit un conflict direct între Guvern şi Preşedinţie. Poate că am acceptat atitudinea preşedintelui pentru prea multă vreme. A fost bine pentru ţară, n-a fost bine pentru mine şi pentru partidul meu. Regret asta.

 
 
LEGĂTURI
ULTIMELE ŞTIRI
 
 
Trimite unui prieten Versiune pentru tipărire
 
 
 
BBC © ^^ Sus
 
  Arhivă | Lecţii de engleză | Seriale
 
  BBC News >> | BBC Sport >> | BBC Weather >> | BBC World Service >> | BBC Languages >>