Piatra de temelie pentru Memorialul Holocaustului din Bucureşti

Nu este, însă, pentru prima dată când Federaţia Comunităţilor Evreieşti sesizează autorităţile în legătură cu asemenea atitudini. Până acum, însă, fără rezultat.

Potrivit asociaţiilor evreieşti, în România ar fi circa 10.000 de membri ai comunităţii evreişti. Liviu Beriş, unul dintre supravieţuitorii Holocaustului, a spus că a fost martor unor evenimente îngrozitoare.

"Eu am fost în Transnistria, eu am fost în convoaie de morţi, eu am văzut oameni cum erau împuşcaţi, eu am văzut oameni care au murit de foame, de frig sau de tifos exantemal. Eu am supravieţuit toate acestea şi pot depune mărturie", a spus el.

În urmă cu patru ani preşedintele Ion Iliescu a admis în numele statului român că şi România a luat parte la politicile de exterminare a evreilor.

Manifestări anti-semite încă prezente în România

Există o lege care interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Cu toate acestea, asociaţiile evreieşti vorbesc în continuare despre manifestări antisemite.

	Milioane de oameni au suferit şi murit în al doilea război mondial doar pentru că erau evrei

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer a spus că aceste manifestări sunt dureroase pentru membrii comunităţii evreieşti din România.

"Apar însemnele trecutului în librării sau pe ecrane, cea ce trezeşte frisoane în rândul populaţiei evreieşti care a trecut prin vremurile grele ale celui de-al doilea război mondial", a spus Aurel Vainer.

Domnul Vainer a dat exemplu apariţia unor însemne fasciste sau lozinci antisemite pe sinagogi sau în apropierea acestora, precum şi distrugerea gardului la unele cimitire evreieşti.

Articole de presă care neagă existenţa Holocaustului

Unul dintre semnatari este profesorul universitar, Ion Coja, preşedintele Ligii pentru Combaterea Antiromânismului.

Potrivit legilor în vigoare, negarea în public a Holocaustului se va pedepsi cu închisoarea. Iar pe numele domnului Coja Federaţia Comunităţilor Evreieşti a depus o plângere penală pentru negaţionism.

"Nu e prima dată când se face acest demers. Cred că o fac ca să bifeze o activitate chipurile împotriva anti-semitismului din România", a spus Ion Coja.

"În măsura în care în România nu există anti-semitism, dumnealor, cei care sunt plătiţi ca să contracazere trezirea anti-semitismului, şomează. Rămân fonduri necheltuite", a adăugat Ion Coja.

	Memorialul Holocaustului din Berlin

Reacţie oficială care întârzie

Asociaţiile evreieşti atrag atenţia că autorităţile reacţionează cu întârziere sau chiar deloc la sesizările lor.

Ele dau ca exemplu Parchetul General unde, de mai bine de o lună au depus o cerere pentru audienţă.

Potrivit biroului de presă al Parchetului, cererea a fost aprobată, dar răspunsul nu a ajuns la solicitanţi.

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discrimării, Asztalos Csaba a spus că numai Poliţia şi Ministerul Public au competenţe în acest sens.

"Acel act normative stabileşte care sunt contravenţiile şi infracţiunile Competenţele pentru investigarea şi sancţionarea acestor acte nu revine Consiliului Naţional pentru Combaterea Discrimării. Ne-am implicat pe acest domeniu pentru ca am simţit o lipsă de reacţie a autorităţilor. Am avut şi campanii de acoperire a inscripţiilor", a spus Asztalos Csaba.

Holocaustul din România, în care, şi-au fi pierdut viaţa între 200.000 şi 400.000 de evrei, a fost mult timp un subiect tabu.

Rolul României în Holocaust a fost minimalizat de comunişti în aşa măsură încât după răsturnarea lui Ceauşescu, celor mai mulţi dintre români nu le venea să creadă dovezile faptice ale crimelor împotriva umanităţii cuprinse în arhivele României.