|
Lege prin care să se interzică negarea Holocaustului | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Miniștrii de justiție din statele membre ale Uniunii Europene au programată în aceste zile, o primă întâlnire de când Germania deține președinția Uniunii. Întâlnirea are loc la Dresda și pe agenda discuțiilor se află, alături de cooperarea împotriva terorismului și un proiect de lege, inițiat de Germania prin care negarea Holocaustului să fie condamnată. Germania vrea ca pe timpul cât deține președinția Uniunii Europene să promoveze o lege, aplicabilă tuturor celor 27 de state membre, prin care să se interzică negarea Holocaustului. Alături de aceasta Berlinul vrea ca prin lege să fie interzisă și incitarea la violențe și crime rasiale precum și interzicerea a tot ceea ce înseamnă simbol nazist, precum swastika, scoasă de altfel, de mai multă vreme, în afara legii, în Germania. Ministrul justiției din Germania, Brigitte Zypries declara recent că speră să obțină sprijinul tuturor dat fiind faptul că angajamentele pentru combaterea rasismului și xenofobiei și păstrarea Holocaustului viu în memorie ar reprezinta două obligații instorice. "Întotdeauna am fost de părere că nu putem să spunem că Holocaustul nu a existat niciodată și că 6 milioane de evrei nu au fost omorâți", spune ministrul de justiție de la Berlin. Potrivit inițiatorilor, proiectul ar urma să fie supus aprobării în primăvara acestui an. Ar fi a doua oară în ultimii doi ani, când un proiect prin care să fie interzise de pildă, simbolurile nazismului se discută la nivelul Uniunii. Prima încercare, în fenbruarie 2005, a eșuat în urma obiecțiilor aduse de mai multe state, printre care Marea Britanie. Italia s-a opus de asemenea, susținând că ar limita libertatea de expresie. Între timp însă, guvernul de la Roma s-a schimbat și ministrul german al justiției speră și într-o altă atitudine a oficialilor italieni pe această temă. Discuțiile privind interzicerea negării Holocaustului și a simbolurilor naziste vin după ce, anul trecut, Consiliul Europei a emis o rezoluție în urma căreia s-a considerat neceasară condamnarea comunsimului. În rezoluție se arată că regimurile totalitare, din ultimul secol, din centrul și estul Europei, au fost, fără excepție, caracterizate prin "violarea masivă a drepturilor omului, iar numeroasele crime erau justificate în numele unor principii absurde ale dictatorialității proletariatului". | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||