BBCRomanian.com
Rusă
Ucraineană
Albaneză
Sârbă
 
Ultima actualizare: 07 Noiembrie, 2006 - Published 14:07 GMT
 
Trimite unui prieten Versiune pentru tipărire
Sfârşit de Ramadan în Dobrogea
 

 
 
familia Osman
Familia Osman s-a strâns cu mic cu mare în apartamentul lor micuţ.

Sunt turci din Constanţa, zonă în care de altfel locuieşte marea majoritate a celor 60 de mii de turci din România.

E sărbătoarea de Ramadan - cea mai importantă sărbătoare musulmană.

Le urez - aşa cum e obiceiul - "O sărbătoare de Ramadan fericită" - şi la fel de fericit îmi răspunde bunicul familiei abia întors de la slujba de la moschee.

E o sărbătoare de care se bucură deopotrivă turcii şi românii, iar 8 secole de convieţuire au făcut ca diferenţele dintre ei să se atenueze.

Tradiţii păstrate

La moscheea mare din Constanţa se strâng turcii şi tătarii, majoritatea bărbaţi în vârstă.

Feţe arse de soare, brăzdate de riduri adânci, ochi oblici, haine modeste şi curate.

Câţiva îmi arată cu semne disperate că locul meu nu e în spaţiul destinat bărbaţilor de unde încerc să le fac câteva fotografii şi-mi arată spre etaj, acolo unde, ferite de priviri, ar trebui să stea femeile.

Respect cutuma nu înainte de a-i fotografia totuşi.

Am capul acoperit şi m-am descălţat - mi se iartă mica îndrăzneală.

E seară, rugăciunea se încheie şi fiecare pleacă încet spre casă.

În imediata apropiere o stradă plină de culoare, restaurante şi cafenele.

Unii se opresc la o cafea cu prietenii români.

Armonie între turci şi români

"Armonie ar fi unicul cuvânt care să descrie relaţia între turcii şi românii din Dobrogea", îmi spune imamul Şahinghirai Bagiş.

 Nu au existat nici înainte, nici în zilele noastre divergenţe între majoritari şi minoritari. Chiar aş spune că suntem apreciaţi de majoritatea românească.
 
Şahinghirai Bagiş

"Nu au existat nici înainte, nici în zilele noastre divergenţe între majoritari şi minoritari. Chiar aş spune că suntem apreciaţi de majoritatea românească."

"Le place că suntem cinstiţi şi ne vedem de treabă. Chiar după recentul scandal al caricaturilor lui Mahomed care a zdruncinat o lume întreagă nimeni nu s-a uitat la noi cu alţi ochi. Cei care ne iubesc niciodată nu ne-au reproşat nimic"

E exact ceea ce-mi spune şi Rafael un tânăr român pe care-l găsesc într-un bar aglomerat alături de amici turci.

"Avem un trecut în comun cu ei, avem lucruri de făcut împreună. Nu sunt probleme, cu toţii trăim şi ne vedem de treburile noastre. Au apărut deja familii mixte."

"Îmi plac obiceiurile lor, de-abia astept sa vină un Ramadan, ceva, îmi plac la nebunie baclavalele lor. În general facem sărbătorile împreună fie Paşte, fie Crăciun, fie Ramadan. Îmi place. E super."

 Îmi plac obiceiurile lor, de-abia astept sa vină un Ramadan, ceva, îmi plac la nebunie baclavalele lor. În general facem sărbătorile împreună fie Paşte, fie Crăciun, fie Ramadan. Îmi place. E super.
 
Rafael

Cu toţii aşadar participă la aceleaşi sărbători, ascultă aceeaşi muzică.

Muzica turcească nouă - cu un aranjament instrumental precar - se cântă şi la nunţile româneşti iar aceeaşi linie melodică dar cu mesaj schimbat - de regulă un individ care filosofează despre prieteni şi duşmani - se cheamă azi manea - după un cuvânt de asemenea turcesc.

Relaţiile cu arabii musulmani imigraţi în Dobrogea

Mult pomenita lor armonie însă pare a fi în ultimul timp în cumpănă.

Nu e vorba de relaţia cu majoritatea românească ci mai degrabă de o presiune care vine tot din partea unei comunităţi musulmane.

E vorba de arabii nou veniţi - majoritatea oameni de afaceri - cu vederi mult mai conservatoare în ceea ce priveşte religia îmi spune Nihat Osman, redactorul lunarului "Karadeniz" care apare în limba turcă la Constanţa.

"Ar fi vorba de unele mici deosebiri de tradiţie, ceea ce pe undeva nu deranjează decât ca un gen de derută."

"Noile practici pe care încearcă să le impună, să la facă să se răspândească, această noua comunitate arabă musulmană deranjează un echilibru al nostru."

"Mă gândesc inclusiv la problema aceasta a vălului care la noi era demult rezolvată", spune Nihat Osman.

Noua comunitate arabă încearcă să relanseze dezbaterea asupra obligativităţii purtării vălului islamic dar nu are sorţi de izbândă.

Musulmanii care trăiesc de secole aici nu au de gând să renunţe la islamul moderat pe care-l practică deşi tentaţii ar fi.

"Musulmanii nou veniţi şi-au făcut fundaţiile lor şi încearcă să atragă oamenii prin diverse evenimente pe care le organizează."

"Ba chiar dau şi mese gratis celor care doresc să vină. Au adus cu ei chiar vesela şi tacâmurile ca să fie siguri că nu s-au atins de carnea de porc", spune Nihat Osman.

Influenţa noilor veniţi e mică

Sutele de ani de convieţuire nu au cum să fie şterse cu buretele în câţiva ani.

Nici regimul comunist care a încercat să impună o istorie cu accente naţionaliste n-a reuşit s-o facă.

Marea Moschee din Constanţa

E la fel de adevărat însă că la vremea aceea cu toţii erau egali în faţa sărăciei şi a lipsurilor.

De sărbătoarea Ramadanului se împarte mâncare celor mai nevoiaşi dintre ei.

Printre turci şi tătari zăresc şi câţiva romi care aşteaptă să le pice şi lor măcar un ban.

Nimeni nu se supără, fiecare e liber să-şi încerce norocul, numai un turc bătrân de pe margine îi spune râzând unuia mai îndrăzneţ: "Da ce mă, e Paştele tău?"

Nu primeşte răspuns dar mă gândesc că dintre atâtea moşteniri rămase de la turci mai e şi o zicală celebră - "turcul plăteşte."

 
 
ULTIMELE ŞTIRI
 
 
Trimite unui prieten Versiune pentru tipărire
 
 
 
BBC © ^^ Sus
 
  Arhivă | Lecţii de engleză | Seriale
 
  BBC News >> | BBC Sport >> | BBC Weather >> | BBC World Service >> | BBC Languages >>