În opinia ziarului Suddeutsche Zeitung, decizia ataşării unor condiţii foarte stricte e binevenită, dar nu trebuie uitat riscul aplicării unei unităţi diferite de măsură, deoarece nu există nici un fel de proceduri prin care actualii membri ai Uniunii Europene "să poată fi chemaţi la ordine" dacă nu respectă normele convenite.

"NU ar fi meritat corupţia din companiile german şi franceze sau problemele din sistemul de justiţie belgian o mustrare severă ?", întreabă ziarul.

Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că amânarea aderării României şi Bulgariei ar fi dat un impuls "forţelor complet diferite de cele care susţin reformele", în timp ce cotidianul austriac Der Standard e de părere că unul dintre motivele aşa-numitei oboseli a extinderii este faptul că românii şi bulgarii sunt săraci.

"O dată cu admiterea lor, linia de demarcaţie a prosperităţii în interiorul Uniunii Europene se măreşte", scrie Der Standard, care în plus nu e convins că cele două ţări au făcut reformele necesare.

Prea devreme în UE ?

Ziarul danez Politiken merge şi mai departe. "Prea devreme în Uniunea Europeană - România şi Bulgaria ar trebui să aştepte".

Politiken consideră că Uniunea Europeană a făcut o greşeală atunci când a promis aderarea anul viitor sau cel mai târziu în 2008.

"Mesajul ar fi trebui să fie - da, atunci când aţi îndeplinit criteriile".

Un alt ziar scandinav, Berlingske Tidende, spune că ambelor ţări ar trebui să li se permită să adere din 2007, chiar dacă mai au probleme care trebuie rezolvate.

"Realitatea politică este că Uniunea Europeană a întins o mână acestor ţări şi deoarece în politica internaţională promisiunile trebuie respectate, nu rămâne altceva de făcut decât să fie admise".

Cotidianul danez adaugă însă că Croaţia şi Turcia nu se pot aştepta să acum le vine şi lor rândul. Motivul ? Nu sunt gata şi lipseşte cadrul instituţional, scrie Berlingske Tidende, fiindcă actuall tratat de la Nisa a fost conceput doar pentru 27 de membri.

Argumente pro şi contra

Ziarul praghez Mlada Fronta Dnes salută decizia Comisiei Europene privind România şi Bulgaria, recunoscând totuşi că "economiile lor slabe, instanţele corupte şi mafiile puternice" pot fi văzute ca argumente convingătoare împotriva aderării.

Totuşi, dintr-o perspectivă economică, "cu cât se măreşte Europa fără bariere, cu atât mai bine".

Financial Times scrie că ştirea a fost întâmpinată cu "un suspin de uşurare" în cele două ţări, însă în alte părţi ale Europei, acolo unde opinia publică s-a întors împotriva procesului de extindere, cu "o senzaţie de anxietate".

Din nou, despre posibile restricţii

Marea Britanie, continuă Financial Times, a reacţionat ieri la temerile publice faţă de un aflux de lucrători migranţi români şi bulgari "confirmând că urmează să restrângă dreptul la muncă pentru o perioadă tranzitorie".

Ziarul Daily Telegraph scrie şi el despre promisiunea guvernului de a permite "accesul doar foarte gradat la piaţa muncii", dar spune pe de altă parte, ăntr-un comentariu, că admiterea în UE a consolidat poziţia reformiştilor din România şi Bulgaria şi le-a permis să facă schimbări istorice.

În editorialul intitulat 'Oboseala extinderii', The Guardian scrie că e corect să se insiste ca România şi Bulgaria să respecte standardele Uniunii Europene. Dar în acelaşi timp cetăţenii lor nu trebuie să se simtă, spune ziarul, europeni de rangul doi.

The Guardian susţine că trebuie evitate orice restricţii în domeniul libertăţii de mişcare şi a dreptului la muncă, adăugând că Marea Britanie, care a fost la ultima extindere un deschizător de drum, ar trebui să procedeze acum la fel.

The Times scrie despre ultimatumul dat României şi Bulgariei în legătură cu combaterea criminalităţii, iar într-un comentariu se exprimă temerea că Uniunea Europeană nu s-a echipat cu instrumentele care să asigure continuarea reformelor de către noii admişi.