La Consiliul Superior al Magistraturii s-a amânat acordarea avizului pentru proiectul de modificare a celor trei legi cu privire la reforma în justiţie, modificări iniţiate de ministrul Monica Macovei.

Acestea ţin de pachetul adoptat în parlament prin asumarea răspunderii guvernului dar contestat la Curtea Constituţională.

Cele trei legi se referă la organizarea judiciară, la statutul judecătorilor şi procurorilor şi la funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Aceste legi, în forma elaborată în februarie 2004 de fostul ministru Rodica Stănoiu, au ridicat obiecţii aspre din partea Uniunii Europene; au fost modificate tot de PSD la sfârşitul anului 2004, dar au fost schimbate substanţial în iunie 2005 în timpul mandatului ministrului Monica Macovei.

Au fost amendate de Curtea Constituţională şi retrimise apoi în atenţia CSM.

Numai că CSM nu pare că se grăbeşte încă să dea un aviz.

Iar obiecţiile de fond sunt cele de neconstituţionalitate ale unor articole.

CSM-nemulţumit

În plus, membrii Consiliului se plâng că instituţia pe care o reprezintă ar rămâne cu un rol pur decorativ.

	CSM doreşte independenţa totală a procurorilor

Preşedintele CSM Dan Lupaşcu spune că există articole care, în opinia sa, diminuează atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii.

"Am dat un exemplu semnificativ, faptul că această instituţie este chemată să dea aviz doar cu privire la cele trei legi; nu la coduri, nu la salarizarea magistraţilor sau la alte asemenea acte normative de interes pentru justiţie”- a declarat Dan Lupaşcu.

O altă problemă invocată de CSM ar fi subordonarea procurorilor faţă de ministrul justiţiei.

Pe de altă parte, reprezentanţii ministerului justiţiei spun că procurorul este în fapt un reprezentant al statului, cu alte cuvinte un funcţionar.

Consilierul ministrului justiţiei, Cristian Danileţ, subliniază că, potrivit Constituţiei, procurorii sunt sub autoritatea ministrului justiţiei.

"În acelaşi timp se menţine şi un control ierarhic, din procuror în procuror, până la nivelul ministrului justiţiei. Deocamdată, ministrul justiţiei şi ministerul public sunt cele două instituţii responsabile pentru lupta anti-corupţie, de exemplu. Este o chestiune pe care nu şi-o poate asuma nici instanţa şi nici Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, politica penală se face doar prin intermediul ministrului justiţiei, care are ca principală pârghie ministerul public, deci procurorii”, a argumentat Cristian Danileţ.

Marea problemă: independenţa

Problema adevărată se află însă în relaţia între procuror şi judecător.

Ministrul justiţiei doreşte o independenţă mai mare a judecătorilor şi inamovibilitatea acestora pe când CSM ar dori o independenţă totală a procurorilor, fără ca guvernul să le poată cere socoteală pentru modul în care instrumentează cazurile.

În orice caz, CSM a hotărât în şedinţa de miercuri să centralizeze toate obiecţiile cu privire la aceste legi şi să le trimită Ministerului Justiţiei.

Ministerul ar urma să propună sau nu modificări în funcţie de aceste obiecţii iar abia apoi CSM îşi va da avizul.

Avizul CSM este doar consultativ.