Simbolul extinderii UE

Moţiunea grupului creştin-democrat din Parlamentul Olandei, sprijinită de cinci partide, cerea ministrului olandez de externe amânarea semnării tratatului de aderare a României la UE.

Olanda deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene.

Guvernul României speră că va încheia negocierile de aderare până în luna decembrie, şi tot atunci va semna, alături de Bulgaria, documentele de aderare.

Creştin democraţii olandezi cereau o amânare de cel puţin 3 luni, aşa încât decizia să fie luată la conferinţa Uniunii Europene din martie.

Criticile

Purtătorul de cuvânt al parlamentarilor creştin democraţi, Iacob Van Dijk a declarat la BBC că scopul moţiunii era de a da un semnal clar guvernului despre corupţie şi necesitatea reformelor în justiţie şi administraţie.

"Poliţia se află direct sub controlul ministerului de interne, iar judecătorii nu sunt independenţi în România", a spus Iacob Van Dijk.

"Se pare că în România e mai ieftin să-ţi angajezi un judecător decât un avocat. Nu dorim asemenea practici în Uniunea Europeană şi în acest sens dorim amânarea deciziei de aderare", a spus Jacob Van Dijk.

El a mai adăugat că şi alte guverne occidentale manifestă aceeaşi îngrijorare.

"Am vorbit cu foarte mulţi oameni politici din statele Uniunii Europene şi nu sunt convinşi că România e pregătită îndeajuns ca să intre în Uniunea Europeana.

Dacă ridicăm această problemă s-ar putea să obţinem o amânare de trei luni a anunţului datei de aderare", a mai declarat purtătorul de cuvânt al creştin democraţilor olandezi.

El a precizat că moţiunea introdusă azi nu se referă şi la Bulgaria, care este mai avansată în procesul de aderare la Uniunea Europeană decât Romania.

Creştin democraţii reprezintă principala forţă politică în coaliţia guvernamentală şi in Parlamentul din Olanda.

Alte avertismente recente

În ultima perioadă s-au înregistrat mai multe semnale din partea unor oficiali europeni în legătură cu posibilitatea amânării încheierii negocierilor cu România, negocieri programate să se încheie la sfârşitul acestui an.

Nefinalizarea la timp a negocierilor ar putea împinge aderarea de facto a României dincolo de 2007.

Argumentele europene în favoarea unei amânări variază de la lipsa reformelor, mai ales în justiţie şi administraţie, până la eventuale întârzieri provocate schimbarea de guvern în urma alegerilor.

Cel mai recent avertisment în privinţa unei eventuale amânări a încheierii negocierilor a venit în urmă cu 2 zile din partea adjunctului şefului Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Onno Simmons.

Vorbind despre problemele justiţiei, unul dintre cele trei capitole neîncheiate încă, oficialul european a atras atenţia că în România nu au încredere în justiţie nici cei care apelează la ea, şi nici cei care lucrează în domeniu.

Onno Simmons şi-a exprimat îndoiala că până la sfârşitul anului capitolul justiţie, foarte dificil, ar putea fi închis.

Liderul grupului liberal-democrat britanic, Chris Davies

Îngrijorarea legată de problemele justiţiei din România a stat şi la baza iniţiativei unor parlamentari britanici din grupul liberal-democrat din Parlamentul European, care s-au pronunţat împotriva admiterii României în Uniunea Europeană în 2007.

Documentul, adoptat la începutul lui octombrie, spune că România suferă de probleme cronice, cum ar fi corupţia, lipsa de independenţă a justiţiei şi lipsa de libertate a presei, şi că nu a eliminat complet relele tratamente practicate de poliţie.

Liderul grupului liberal-democrat britanic, Chris Davies, declara la acel moment că intrarea României în Uniunea Europeană, înainte ca ea să-şi fi rezolvat problemele, poate fi asemănată cu un măr putred care aşezat lângă celelalte, le strică pe toate.

Un alt avertisment a venit la începutul săptămânii din partea comisarului european pentru politici regionale, Danuta Huebner.

Ea a declarat agenţiei bulgare de ştiri: "Depinde foarte mult de România dacă la 1 ianuarie 2007, vor intra în Uniune 1 sau 2 membri".

Pe lângă negocierile nefinalizate, oficialul european a spus că şi schimbarea guvernului, ca urmare a alegerilor, ar putea provoca o oarecare întârziere, ipoteză negată catagoric de preşedintele interimar al PNL, Călin Popescu Tăriceanu.