Alexandru Canţâr

Miklos Haraszti consideră că Republica Moldova nu se află cu mult în urma statelor care fac faţă înaltelor standarde ale democraţiei şi libertăţii de exprimare. Există însă legi şi practici care limitează drastic libertatea presei în Republica Moldova, susţine reprezentantul OSCE.

Miklos Haraszti a lăudat decizia mai recentă a autorităţilor moldovene de a amenda legislaţia, astfel încât jurnaliştii să nu mai rişte ani grei de puşcărie pentru aşa-numitele delicte de presă, inclusiv pentru calomnie. Pe de altă parte, codul civil, de exemplu, nu prevede o limită a amenzilor pentru insultă şi calomnie în presă, ceea ce îi determină pe politicieni să ceară redacţiilor prin judecată, ca despăgubiri, sume uriaşe.

„Faptul că politicienii pot ataca în instanţă jurnaliştii fără nici un fel de limite ca simple persoane private, faptul că jurnaliştii sunt obligaţi să demonstreze în instanţă că au dreptate, în dauna protejării surselor, are aproape acelaşi efect de descurajare asupra presei ca şi riscul de a face puşcărie”. Jurnaliştii pot fi, astfel, intimidaţi, descurajaţi să abordeze anumite subiecte, să critice, să realizeze anumite investigaţii privind abuzurile clasei politice, a spus Miklos Haraszti.

Reprezentantul OSCE a deplâns de asemenea faptul că, aşa cum a fost constituit, Consiliul Observatorilor al Companiei Teleradio Moldova nu este decât o unealtă a puterii.

„Consiliul de observatori care decide asupra companiei „Teleradio Moldova” păstrează aproape în mod automat dominarea statului asupra acestei instituţii, ceea ce anulează ideea de instituţie publică a acestei companii”, a spus reprezentantul OSCE.

Solicitat să comenteze criticile la adresa guvernării că ar limita libertatea presei, fostul purtător de cuvânt al Preşedinţiei, acum şeful Agenţiei oficiale de ştiri „Moldopress”, Valeriu Reniţă, consideră că în parte sunt justificate. Accesul la informaţie, de exemplu, este limitat de unii demnitari, dar , spune Valeriu Reniţă, nu din reavoinţă, ci din motiv că actuala guvernare renunţă lent la anumite neajunsuri în această privinţă. Lipsa în legislaţie a unei limite a amenzilor pentru calomnie în presă, mai spune fostul purtător de cuvânt, nu avantajează nici guvernarea, nici opoziţia. Chiar lui i se pretinde din partea unui ziar de opoziţie o uriaşă sumă ca despăgubiri pentru nişte afirmaţii. Există însă situaţii – sugerează Valeriu Reniţă – când măsurile autorităţilor împotriva jurnaliştilor pot fi justificate.

„Uneori se confundă opoziţia sau lupta pentru libertate cu un vădit partizanat anticonstituţional, făcut în favoarea ideii unionismului, de anumite ziare. Deci lucrurile acestea trebuie clar disecate”.

După întâlniri la Chişinău cu oficialităţi şi jurnalişti, reprezentantul OSCE pentru Libertatea Presei şi-a încheiat vizita de documentare în Republica Moldova fără a se putea delasa şi în regiunea nistreană. Într-o scrisore de la ministerului de Externe al regiunii separatiste el a fost avertizat că vizita sa la Tiraspol ar fi „inoportună”, din motiv că exclude din start ceea ce a fost calificat drept „o polemică sănătoasă”.