Nivelul de încredere în general, inclusiv în controlul instituţional al partidelor şi ramurile executive este cel mai ridicat în Republica Cehă şi Ungaria, în timp ce sentimentul cel mai crescut de neîncredere se constată în Ucraina.

O neîncredere accentuată faţă de presă şi sindicate a fost pusă în evidenţă în Ungaria, în timp ce în Ucraina populaţia priveşte cu suspiciune unele din principalele instituţii, precum preşedinţia şi poliţia.

Tot Ucraina este ţara în care populaţia are cea mai mare încredere în Biserică, în timp ce la popul opus se află cehii.

Pe ansamblu, partidele politice, membrii parlamentului, primii miniştri, sindicatele şi firmele private sunt percepute de o manieră negativă în toate ţările.

Cu cea mai mare neîncredere sunt privite partidele politice - în Polonia şi Slovacia 81% din populaţie neavând încredere în ele, procent care în Cehia este de 71%, iar în Ungaria şi Ucraina de 67%.

Polonezii au chiar şi mai multă neîncredere în membrii parlamentului, 82%, urmaţi îndeaproape de slovaci şi cehi, cu 74% şi respectiv 71%.

În ce priveşte primii-miniştri, aceştia au cea mai redusă credibilitate în ochii slovacilor, 78%, în timp ce polonezii şi ucrainenii sunt împărţiţi, cu 50% şi respectiv 53% care nu au încredere în premierii ţărilor lor.

În ce priveşte sentimentul de încredere, în toate cinci ţările, cei chestionaţi afirmă că acesta se aplică în cea mai mare măsură persoanelor "pe care le cunosc" - procent care în cazul ungurilor şi cehilor atinge 87%.

Armata este considerată una din instituţiile cele mai de nădejde.

Televiziunea se bucură cert de încrederea populaţiei, cel mai mult în Slovacia şi Republica Cehă, cu 72% şi respectiv 67%, ungurii dovedindu-se cei mai sceptici, în cazul lor procentul fiind de doar 51%.