Cetăţenii Republicii Moldova sunt îngrijoraţi că rezultatele recensământului nu vor ilustra realitatea.

Grupul de observatori ai Consiliului Europei a ajuns la concluzia că recensământul s-a desfăşurat cu succes şi se poate preconiza obţinerea unor rezultate bune şi utile.

Oamenii susţin însă contrariul, iar unii recenzori sunt nemulţumiţi de modul de organizare a recensământului.

Naţionalitatea şi limba vorbită - 'chestiuni delicate'

Recensământul populaţiei în Republica Moldova a avut loc între 5 şi 12 octombrie, timp în care au fost angajate aproximativ 12.000 de persoane la culegerea datelor.

Întrebările din chestionar care au trezit cel mai mare interes au fost cele legate de identitatea naţională şi de limba vorbită de moldoveni.

Întrebările privind naţionalitatea şi limba vorbită au fost cele mai 'delicate'

John Kelly, preşedintele Grupului de Observatori ai Consiliului Europei pentru recensământul populaţiei, a calificat aceste întrebări drept „delicate”.

De asemenea, experţii au fost nemulţumiţi de comportamentul unor recenzori.

"Cu toate că rapoartele de pe teren arată că o parte semnificativă a respondenţilor au răspuns spontan la aceste întrebări, unii observatori au raportat cazuri în care respondenţii au fost descurajaţi de recenzori să se declare români în loc de moldoveni,” a spus Kelly.

Potrivit observatorilor, confuzii privind naţionalitatea există chiar şi în cadrul aceleiaşi familii.

În acest context, ei au ajuns la concluzia că evaluarea datelor privind naţionalitatea va solicita o atenţie sporită, ceea ce va necesita în continuare o examinare mai profundă a problemei în cauză, a mai spus preşedintele Grupului de observatori.

Critici

Una dintre persoanele angajate pentru colectarea datelor – care a dorit să-şi păstreze anonimatul - atrage atenţia asupra neregulilor.

"Instructajul a fost dezorganizat. Nu au fost folosiţi ca instructori specialişti în domeniu."

"Instructajul a avut loc timp de trei zile, dintre care poate doar timp de 2-3 ore a fost explicat mai clar ce avem de făcut şi cum trebuie să completăm chestionarele."

"În rest, s-a folosit timpul pentru împărţirea în grupuri, stabilirea eşantioanelor."

"Ar fi fost suficiente câteva ore pentru un specialist în domeniu ca să ne instructeze. ”

Recenzorul a mai spus la BBC, că mai multe persoane au considerat unele întrebări din chestionare prea personale, în special cele referitoare la dotarea locuinţei, la bunurile materiale de care dispun, dar şi la religie, considerând că un recensământ nu ar trebui să conţină întrebări de asemenea gen.

Potrivit recenzorului care a dorit să-şi păstreze anonimatul, întrebările din chestionar privind la naţionalitate şi limba vorbită ar fi de fapt întrebări capcană, oamenii de multe ori neştiind ce să răspundă sau evitând să dea nişte răspunsuri clare.

Întrebările privind naţionalitatea şi limba vorbită sunt întrebări capcană pentru mulţi.   Recenzor

"Unii încearcă să spună limba de stat, care spun că fie este moldovenească, fie că este româna."

"Referitor la limbă sunt trei întrebări: limba maternă, limba vorbită de obicei şi o altă limbă străină pe care o posedă liber."

"La limba maternă, în majoritatea cazurilor corespunde cu naţionalitatea: dacă este român spune că vorbeşte româna, dacă este moldovean – moldoveneasca, şi dacă e rus – rusa.”

'Recensământul nu e obiectiv'

Cei recenzaţi spun că acest recensământ nu ar fi obiectiv şi că nu va avea nici o importanţă atâta timp cât multe persoane nu au fost chestionate.

Mulţi oameni nu au deschis uşa recenzorilor, iar alţii nu au fost chestionaţi

Iată părerile câtorva cetăţeni din Republica Moldova:

"Nu este relevant, pentru că foarte mulţi oameni pur şi simplu nu au deschis uşile. Şi cred că numărul populaţiei rezultat în urma recensământului nu va fi unul relevant în Republica Moldova."

"Am înţeles din promoţional că recenzorul vine la domiciliu şi face chestia asta. Până acum nu a venit încă nimeni."

"E greu de spus care vor fi rezultatele recensământului, mi se pare că nu este obiectiv, nu e organizat la un nivel corespunzător. Spre exemplu, jumătate din colegii mei nu au fost chestionaţi."

"Nu am auzit nimic ca să vină cineva la mine acasă.”

Dar, după cum a comunicat John Kelly, preşedintele Grupului de Observatori - care a calificat recensământul ca fiind un proces dificil şi complex – activitatea pe teren va fi prelungită pentru a verifica datele obţinute, astfel depistând persoanele care nu au fost recenzate.

Pe de altă parte, surse din cadrul Departamentul Statistică şi Sociologie au spus la BBC că abia la sfârşitul săptămânii vor fi anunţate primele concluzii ale autorităţilor despre recensământ, rezultatele preliminare vor fi anunţate peste 3 luni, iar totalurile recensământului vor fi făcute publice la sfârşitul anului 2005.