Ziua Holocaustului trebuia comemorată pe 9 octombrie, însă anul acesta a fost amânată deoarece data respectivă a căzut într-o zi de sâmbătă, care este ziua de Sabat - sărbătoare religioasă pentru evrei.

Holocaustul din România, în care şi-au pierdut viaţa între 200.000 şi 400.000 de evrei, a fost mult timp un subiect tabu.

Până anul trecut, autorităţile au negat existenţa Holocaustului în România.

Această atitudine a mâniat autorităţile israeliene şi pe liderii comunităţii evreieşti.

În urma incidentului diplomatic cu Israelul de anul trecut şi a presiunilor internaţionale - făcute în contextul în care România dorea să devină membră în NATO şi UE - autorităţile române şi-au schimbat radical atitudinea.

Controverse

Comunitatea evreiască a susţinut întotdeauna că şi în România a existat Holocaust.

Conform Enciclopediei Holocaustului, au fost omorâţi circa 420.000 din cei aproximativ 750.000 de membri ai comunităţii evreieşti din România.

Între cei omorâţi se numără şi în jur de 100.000 de evrei deportaţi la Auschwitz din Transilvania de autorităţile maghiare.

Mulţi din evreii din România au fost deportaţi în 1941 în Transnistria. Una din supravieţuitoare, Miriam Bercovici, a spus la BBC că acolo au murit 126.000 de evrei.

Evreii din Transilvania au fost deportaţi la Auschwitz, iar cei din România au fost trimişi în Transnistria.

Miriam Bercovici a fost deportată pe 12 octombrie 1941 din Câmpulung Moldovenesc şi spune că "era şi timpul să se vorbească de Holocaustul din România".

"În sfârşit se comemorează ceva care s-a întâmplat în urmă cu 63 de ani."

"Ştiţi bine că s-a accentuat că în România nu a existat Holocaust. În sfârşit, cu foarte mare bunăvoinţă, se acceptă că a fost un fel de Holocaust," a declarat la BBC supravieţuitoarea deportării în Transnistria, Miriam Bercovici.

Declararea Zilei Holocaustului a avut însă loc în urma presiunilor internaţionale şi nu reprezintă punctul de vedere al tuturor românilor.

Preşedintele Ligii pentru combaterea antiromânismului, Ion Coja, neagă existenţa Holocaustului în România şi acuză autorităţile că au cedat "în faţa unor indivizi care în numele comunităţii evreieşti emit pretenţii nejustificate, în primul rând de ordin material, legate de aşa zisul Holocaust din România."

"Dacă guvernanţii se prezintă acolo pentru a comemora Holocaustul în general este un lucru corect, dar în măsura în care în ultimii ani, oficialităţile româneşti au acceptat producerea în România a unui Holocaust, gestul este reprobabil, nu ne reprezintă pe noi ca români," a declarat la BBC preşedintele Ligii pentru combaterea antiromânismului, Ion Coja

'Evaluarea critică a trecutului'

Comisia internaţională pentru studierea Holocaustului din România a fost înfiinţată anul trecut în semn de bună credinţă.

În curând urmează să-şi publice concluziile în legătură cu existenţa Holocaustului în România.

În perioada celui de-al doilea război mondial, au existat multe cazuri în care evreii deportaţi au fost ajutaţi de populaţia românească. Dar de cele mai multe ori s-a asistat pasiv la deporări.

Evaluarea critică a trecutului este totdeauna necesară pentru a nu-l uita   Ion Iliescu

Preşedintele Ion Iliescu şi primul ministru, Adrian Năstase, au participat la comemorarea de la Templul Coral.

În discursul ţinut la Templul Coral, preşedintele Iliescu a declarat că:

"România, ieşită din negura totalitarismelor, a început un lung şi deloc uşor proces de recuperare a memoriei şi de asumare a responsabilităţilor sale, în acord cu valorile morale şi politice care stau la baza noului său statut de ţară democrată, membră demnă a comunităţii euroatlantice."

"Atunci când am hotărât să instituim “Ziua Holocaustului”, am dorit să aducem un pios omagiu tuturor celor care au suferit de pe urma politicilor discriminatorii, antisemite şi rasiste, promovate de statul român într-un moment tulbure al istoriei noastre naţionale."

Tot astăzi, la Parlament a avut loc o Adunare publică destinată comemorării Holocaustului. Adunarea a fost organizată de comisiile parlamentare de politică externă şi pentru drepturile omului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, a declarat în discursul de deschidere că publicul larg este chemat că cunoască acţiunile autorităţilor române din cel de-al doilea război mondial.

"Comemorarea Holocaustului se înscrie într-un proces de reevaluare şi asumare a trecutului istoric," a mai spus Dorneanu.