Anca Toader

Actuala generaţie de pensionari vest europeni ar putea fi cea mai bogată în timp liber şi bani din istoria continentului.

Europenii au mai puţini copii decât oricând în istoria continentului şi în acelaşi timp trăiesc mai mult, adică au nevoie de pensie mai mulţi ani.

În plus, vor fi tot mai puţini adulţi activi care să plătească impozitele din care apoi guvernele să poată plăti pensiile, situaţie ce pune o presiune fără precedent asupra economiilor acestor ţări.

Motivele crizei

În ultimii patru ani, fondurile de pensii din întreaga lume au scăzut cu circa 3 trilioane de dolari.

Este consecinţa prăbuşirii valorii acţiunilor, dar chiar înainte ca acest lucru să se întâmple experţii avertizau că majoritatea guvernelor din Europa de Vest vor ajunge la faliment până în anul 2020, dacă vor continua să plătească generoasele pensii de stat pe care le oferă cetăţenilor.

În Europa de Vest, unde populaţia s-a obişnuit în ultima jumătate de secol cu un trai confortabil la bătrîneţe, situaţia s-ar putea schimba în curând drastic.

În Italia şi Franţa au avut loc ample demonstraţii de protest, în 2003, faţă de proiectul guvernelor de a reforma sistemul de pensii.

În Franţa - şi în multe ţări Occidentale - convenţia socială între stat şi populaţie era ca angajaţii din sectorul public să se poată retrage mai devreme şi să se bucure de pensii mai generoase decît angajaţii din sectorul privat.

Cu alte cuvinte - statul avea grijă de ei şi - în schimb - era îndreptăţit să le ceară loialitate. Era o formulă de contract politic.

Doar că statului îi este tot mai dificil să-şi respecte partea de înţelegere.

Italia, de exemplu, cheltuie 15% la sută din produsul intern brut doar pentru a plăti pensiile publice.

În Germania pensia de stat este 79% din ultimul salariu. Guvernul Schroeder a fost obligat să ia măsuri şi anul acesta au fost îngheţate pensiile de stat.

Soluţii

Experţii sugerează că soluţia ar fi o combinaţie de trei: creşterea vârstei de pensionare, creşterea numărului persoanelor din câmpul muncii şi imigraţia. Dar fiecare din aceste soluţii are neajunsuri.

Creşterea vârstei de pensionare e privită prost de cei afectaţi.

Ideea ca mai mulţi oameni să muncească o perioadă mai lungă de timp nu are sens din punct de vedere economic. Ca să fie eficientă, munca trebuie să fie productivă.

În plus, ideea de a obliga mai multe femei să muncească se bate cap în cap cu cea de a le convinge să facă mai mulţi copii.

Iar imigraţia ar trebui să aibă loc la cote uriaşe - de ordinul milioanelor de oameni - pentru a fi cu adevărat eficientă.

Europa îmbătrâneşte rapid. Vor fi tot mai mulţi pensionari şi tot mai puţini adulţi activi care să plătească impozite statului.

Indiferent de soluţiile adoptate un lucru e sigur - europenii nu mai fac copii. Tendinţa este mondială, dar în Europa se fac deja simţite efectele.

Pentru a supravieţui, o societate trebuie să se reproducă cu o rată de 2,1 copii pentru fiecare femeie.

În Europa, rata ajunge în unele ţări, precum Italia şi Spania la 1,2 copii pentru o femeie. Germania se află la mijloc, cu o rată de 1,4 copii.

Viitorul

Tot mai puţini oameni vor putea ieşi la pensie la vârsta de 60, sau chiar 65 de ani. E tot mai clar că 70 va fi noua vârstă de pensionare.

Germania ar putea deveni una dintre primele ţări dintr-o Europă încărunţită care să transforme această perspectivă în lege.

Adevărul tulburător este că s-ar putea să nu mai existe niciodată în istoria Europei Occidentale o altă generaţie de pensionari atât de bogată în timp liber şi în bani ca cea de acum.

Pensionarii din fostele state comuniste o duc cu mult mai rău decât cei din Europa Occidentală

Situaţia lor este diametral opusă celei a generaţiei actuale de pensionari din Europa de Est.

Prinşi la sfârşit de carieră de căderea comunismului, fără să fi avut vreodată posibilitatea de a investi în scheme private de pensii, ei sunt literalmente la cheremul statului.

Vechiul stat comunist le-a promis că le va asigura pensia. Noile state post comuniste nu au puterea financiară să le asigure pensii decente.

Cale de întoarcere nu mai este, deci pensionarii post - comunişti sunt condamnaţi să trăiască modest, mulţi sub limita sărăciei.

Pentru tinerele generaţii din aceste ţări viitorul se arată însă şi mai sumbru. Criza demografică le atinge şi pe ele unele - precum România - urmând să piardă până la 27% la sută din populaţie în următorii 50 de ani.

Cu alte cuvinte problema Occidentului - că vor fi prea puţini adulţi activi într-o societate dominată de pensionari - este valabilă şi pentru Est.

Diferenţa fiind că punctul de pornire din punct de vedere al standardelor economice este infinit mai jos decât în Vestul bogat.

Emisiunea Arena se transmite sâmbătă, 9 octombrie, la ora 14.00 (ora României) şi în reluare duminică, 10 octombrie, la ora 08.00 (ora României).