România nu a trecut încă hopul cel mare. Noul comisar pentru extindere Olli Rehn nu s-a angajat că Bucureştiul va putea termina negocierile anul acesta şi a avertizat că nu va ezita să amâne aderarea României cu un an, dacă se va dovedi necesar.

În ansamblu, strategia de extindere a Uniunii Europene devine tot mai dură.

Reformele structurale trebuie continuate

Documentul strategic al Comisiei Europene arată că Bulgaria şi România sunt amândouă economii de piaţă funcţionale.

Continuarea reformelor în Bulgaria şi aplicarea viguroasă a programului de reforme structurale în România ar trebui să le dea posibilitatea de a face faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa internă, arată mai departe documentul.

Adrian Năstase afirmă că raportul Comisiei Europene e laudativ dar conţine şi rezerve

Din punct de vedere al criteriilor politice, el subliniază că ambele ţări trebuie să îmbunătăţească reforrma administraţiei publice, funcţionarea sistemului legal şi lupta împotriva corupţiei.

De asemenea, ambele trebuie să dezvolte suficiente capacităţi juridice şi administrative pentru a aplica legislaţia europeană.

În spatele acestor câtorva fraze stau însă rapoarte de ţară de câte 150 de pagini, care nu sunt chiar atât de favorabile, mai ales privind corupţia la nivel înalt şi încălcările libertăţii presei în România.

Capitolul justiţie şi corupţia, elemente cheie

Dar în documentul de strategie, Comisia nu propune un calendar mai precis de încheiere a negocierilor, repetând doar că obiectivul este semnarea tratatului de aderare cât de curând posibil în 2005, pentru ca el să intre în vigoare la 1 ianuarie 2007.

Ştirea bună pentru Romania este că se vorbeşte în continuare de un tratat comun cu Bulgaria - o ştire mai puţin bună pentru Sofia, care a făcut tot posibilul să termine negocierile în iunie şi riscă acum să mai aştepte până să semneze tratatul.

Sofia şi Bucureştiul rămân în aceeaşi echipă

Or, mulţi diplomaţi apreciază că România ar putea avea dificultăţi, mai ales cu încheierea capitolului justiţie şi afaceri interne, unde sunt cuprinse şi reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.

Viitorul comisar pentru extindere, Olli Rehn a precizat, în cadrul audierilor de confirmare din Parlamentul European, că acesta e capitolul cel mai dificil şi că România mai are în general multe de făcut.

El a mulţumit de altfel Parlamentului European pentru raportul şi recomandarea severă privind România, de la începutul anului, care au exercitat presiunea politică necesară pentru ca România să-şi accelereze pregătirile.

România va fi monitorizată

Prin tonul întrebărilor sale privind carenţele statului de drept în România, noul raportor al parlamentului Pierre Moscovici a semnalat că va menţine o privire critică asupra pregătirilor Bucureştiului.

Pierre Moscovici este noul raportor al Parlamentului European pentru România

O privire critică şi din partea Comisiei, care, după cum arată documentul de strategie, va prezenta un raport de monitorizare asupra României şi Bulgariei în noiembrie 2005.

Orice întârziere va fi semnalată de Comisie prin scrisori de avertisment şi raportată Consiliului de miniştri ai Uniunii.

De asemenea, clauza de monitorizare deja acceptată de Bulgaria va trebui extinsă şi la România, arată documentul de strategie.

Ea ar putea duce la amânarea cu un an a aderării dacă se constată un risc serios ca vreuna dintre ele să nu fie pregătită.

Olli Rehn, care va prelua funcţia de la Guenter Verheugen la 1 noiembrie, este cu ochii pe Bulgaria, dar mai ales pe România.

"Sper că nu va trebui să recurgem la această clauză, dar ea nu e inclusă în tratatul de aderare doar ca să ne amuzăm. E o clauză serioasă şi, dacă România nu va fi în stare să atingă standardele europene la timp, nu vom ezita s-o folosim", a declarat Olli Rehn în Parlamentul european.

UE înnăspreşte pe viitor termenii de intrare

Bulgaria şi Romania sunt prea avansate pentru a rămâne în afara Uniunii, dar ele încep să simtă efectele unei noi strategii de lărgire, care va fi anunţată miercuri.

Uniunea Europeană şi-a învăţat lecţiile după marea extindere spre răsărit şi se pregăteşte pentru o posibilă extindere mult mai controversată spre Turcia.

Parlamentul european

Documentul strategic arată că, începând de anul viitor, cu Croaţia, capitolele de negocieri nu se vor mai închide doar pe baza unor promisiuni şi anagajmente, ca până acum, ci pe baza unor realizări concrete, chiar dovedite de-a lungul anilor, aşa numitul "trackrecord" de care s-a izbit România în obţinerea calificativului de economie de piaţă.

Şi, pentru prima dată, documentul introduce o frână în negocieri, care vor putea fi suspendate în cazul unor încălcări serioase şi persistente ale principiilor de libertate, democraţie, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept.

Uniunea Europeană se va mai extinde poate pe viitor, dar mai greu şi mai încet ca până acum. România şi Bulgaria au acum şansa să prindă ultimul tren relativ rapid spre Bruxelles, dar trebuie să ştie s-o folosească.