Petru Clej

Vladimir Voronin a cerut cetăţenilor Republicii Moldova să răspundă întrebărilor recenzorilor

Ultimul recensământ fusese organizat în 1989, dată la care Republica Moldova era parte a Uniunii Sovietice.

Două sunt întrebările care vor stârni cel mai mare interese- cea referitoare la naţionalitate şi cea privind limba maternă.

În 1989, aproape două treimi din locuitorii Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti fuseseră declaraţi “moldoveni”- nu aveau opţiunea de a se declara români.

Previziuni

În ultimii 200 de ani, teritoriul de acum al Republicii Moldova a fost parte a Rusiei- cu excepţia perioadelor 1918 - 1940 şi 1941 – 1944 când s-a reunit cu România. În consecinţă, legătura etnică cu România a fost mult slăbită astfel că e foarte probabil ca majoritatea locuitorilor să se declare moldoveni.

În ceea ce priveşte limba, majoritatea moldovenilor acceptă că limba lor este identică limbii române, deşi Constituţia prevede că limba naţională este cea moldovenească.

Entuziasmul ideii de reunire cu România s-a risipit încă din anii ’90 iar acum, potrivit sondajelor de opinie, doar aproximativ 7%-10% din cetăţenii Republicii Moldova mai pledează pentru această cauză.

Aceste tendinţe şi rezultatul previzibil al recensământului vor veni în sprijinul ideii promovate de autorităţile comuniste de la Chişinău că românii sunt minoritari în Republica Moldova.

Minorităţi naţionale

Un alt punct de interes al recensământului va fi evoluţia minorităţilor naţionale.

În 1989, aproape 14% erau ucraineni, 13% ruşi, 3% găgăuzi (turci de religie creştină) şi 2% bulgari.

Majoritatea ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au renunţat, între timp, la limbile lor materne, folosind rusa- limbă vorbită fluent şi de majoritatea moldovenilor şi a etnicilor români, chiar dacă nu a primit statut de limbă oficială.

Aspectul politic

Recensământul nu va fi organizat şi în regiunea separatistă Transnistria, fiindcă autorităţile de la Tiraspol, pro-ruse, nu au permis acest lucru. Va rămâne departe de statisticile oficiale şi numărul real al moldovenilor care au plecat la muncă în străinătate- se estimează că ar fi vorba de sute de mii.

Aspectul politic al recensământului este, de asemenea, extrem de important, în ajunul alegerilor parlamentare programate în februarie 2005.

În prezent, Partidul Comunist deţine 71 din cele 101 mandate parlamentare.

Minorităţile votează în mod tradiţional cu comuniştii şi orice informaţii privind disputele etnice sau lingvistice ar putea indica şi care vor fi tendinţele în privinţa votului în alegeri.