Naţionaliştii sunt favoriţii alegerilor locale din Bosnia

Alegerile municipale de acum patru ani au marcat prima victorie a partidelor ne-naţionaliste din Bosnia Herţegovina după un deceniu marcat de război şi de dominaţia post belică a naţionaliştilor.

Succesul opoziţiei democratice a fost vizibil mai ales în Federaţia Musulmano - Croată - una din entităţile politice, care împreună cu Republica Sârbă, formează Bosnia Herţegovina.

Pentru prima oară de la izbucnirea războiului civil - în 1992 - social democraţii şi aliaţii lor au reuşit să câştige nu numai în fieful lor obişnuit - Tuzla - ci şi în alte câteva oraşe, mai cu seamă în Sarajevo şi Zenica.

Acest succes la locale a fost urmat câteva luni mai târziu de succesul la alegerile generale când social democraţii au ieşit învingători conducând coaliţia ne-naţionalistă care a preluat puterea după alegerile parlamentare din toamna anului 2000.

Victoria a fost însă de scurtă durată. O combinaţie de incompetenţă politică, lupte interne şi corupţie a pus capăt guvernării social democrate după numai doi ani.

De atunci, au revenit la putere cele două partide naţionaliste Partidul Musulman al Acţiunii Democratice şi Uniunea Democrată Croată.

Acum pare că se va repeta acest proces la nivel local. Dacă, aşa cum sugerează sondajele de opinie, prezenţa la vot va fi scăzută, vor profita partidele naţionaliste întrucât suporterii lor sunt cei care merg de obicei la vot.

Sondajele sugerează că prezenţa la vot va fi în jur de 50% - un procent mare judecând după standardele internaţionale - dar mic în comparaţie cu participarea de 65% de acum patru ani.

Cine ar putea limita victoria naţionaliştilor?

Sunt doi factori importanţi care ar putea ameliora impactul unei aşteptate victorii naţionaliste.

În Republica Sârbilor bosniaci fostul partid al dreptei naţionaliste, Partidul Democratic Sârb, a fost obligat să guverneze în coaliţie cu forţe mai pragmatice.

Dacă această coaliţie va fi pedepsită de electorat pentru eşecul economic, atunci cel mai probabil va beneficia o altă grupare de pragmatici - social democraţii independenţi ai fostului prim ministru sârb, Milorad Dodik.

În plus, de-a lungul anilor, naţionaliştii au fost siliţi să-şi schimbe discursul, pe de o parte fiind obligaţi să pună în practică termenii acordului de pace de la Dayton şi pe de alta ca urmare a prezenţei Înalţilor Reprezentanţi Internaţionali care au condus ţara de facto după război - actualmente această poziţie este ocupată de britanicul Paddy Ashdown.

Naţionaliştii au fost astfel obligaţi să adopte politici de interes general şi nu etnic şi să coopereze cu alte forţe cu care au trebuit să formeze coaliţii.

Această tendinţă, deşi lentă şi uneori de-a dreptul frustrantă pentru cei care vor să vadă schimbări rapide, este de aşteptat să continue pe tot teritoriul Bosniei Herţegovina indiferent de rezultatul alegerilor de sâmbătă.