Sediul central Gazprom din Moscova

Prin intermediul gigantului Gazprom, compania de stat care deţine monopolul în domeniul gazelui natural rusesc, Moscova a clădit o reţea complicată care controlează furnizori de energie, de la Marea Baltică şi până în Bulgaria.

Măsura este menită să asigure accesul Gazprom pe uşa din dos către profitabila piaţă vest europeană. Ea însă împiedică statele central şi est europene să îşi diversifice sursele de energie, în ciuda faptului că multe dintre ele au aderat la Uniunea Europeană.

În teorie, acest lucru le deschide pieţele către competiţia din Uniune. În practică însă, modernizarea sectoarelor energetice este un proces foarte costisitor şi îndelungat iar Gazprom profită de poziţia sa de control al pieţei.

Dependenţi de Gazprom

Gazprom a investit 2,6 miliarde de dolari în regiune şi deţine controlul asupra furnizării, vânzării şi distribuţiei de gaze naturale. Este singurul furnizor în Estonia, Letonia, Lituania şi Slovacia, asigură 91 la sută din importul Ungariei, şi peste 70 de procente din necesarul de gaz al Poloniei şi Cehiei.

România importă şi ea masiv gaz din Rusia, însă Gazprom a pierdut recent în favoarea unei companii franceze o licitaţie privind privatizarea unei companii locale de distribuţie.

Gazprom n-a ezitat în trecut să îşi folosească forţa imensă, inclusiv cea politică, pentru a-şi atinge obiectivele, aşa cum s-a întâmplat în cazul unor achiziţii în Letonia şi Bulgaria.

După cum afirmă unii analişti financiari, rapoartele de activitate ale Gazprom nu par să reflecte profituri considerabile venite din Estul Europei de pe urma investiţiilor de miliarde, ceea ce arată că regiune e privită strategic ca o punte de lansare către Occident.

Compania Gazprom deţine o treime din rezervele de gaz ale planetei. Un sfert din totalul taxelor colectate de bugetul rus provin de la Gazprom. Gigantul este condus din 2001 de Alexei Miller, un coleg al preşedintelui Putin din perioada când acesta se afla la Sankt Petersburg.