|
Tratatul de la Kyoto-repere esențiale | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tratatul de la Kyoto a fost adoptat în urma recomandărilor Comisiei Interguvernamentale a Națiunilor Unite pe probleme de mediu. Comisia a recomandat reducerea emisiilor anumitor gaze în atmosferă- acele gaze care nu mai lasă să treacă spre spațiu căldura în exces de pe suprafața planetei, cum ar fi dioxidul de carbon. Se apreciază că de la începutul revoluției industriale omenirea a produs și pompat în atmosferă cu 30% mai mult dioxid de carbon decât exista în mod natural pe pământ în urmă cu doar 200 de ani, de exemplu. Marii poluanți ai planetei În prezent Statele Unite sunt responsabile de aproape 20% din emisiile de astfel de gaze. Majoritatea provin din activitatea industrială și cu precădere din centralele electrice pe bază de gaze sau cărbuni.
În topul celor care poluează se mai află Japonia, Rusia și majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Pe ultimele locuri sunt țările în curs de dezvoltare, cu precădere cele din Africa. Aproape toate țările lumii au stabilit de principiu la Kyoto, în 1997, că trebuie să reducă nivelul poluării cu dioxid de carbon și alte asemenea gaze care amplifică efectul de seră. Soluția este trecerea de la producția de energie pe bază de gaze și cărbune la energiile curate - energie solară, eoliană, hidrocentrale. Costul economic Dar aici intervine factorul economic. Deși energiile curate au marele avantaj că nu se epuizează niciodată, marele dezavantaj este că trebuie mai întâi construite pe scară largă, ceea ce înseamnă bani foarte mulți. Doar țările dezvoltate și-ar permite asemenea cheltuieli, pentru restul ar însemna o lovitură la rata de creștere economică. Lovitura de moarte pentru acordul de la Kyoto a fost recesiunea economică globală din 2001.
Statele Unite au fost ele mai afectate, iar răspunsul de la Washington a fost prompt. Președintele George Bush, el însuși un fost om de afaceri în domeniul petrolului, a anunțat că Statele Unite nu vor ratifica tratatul din considerente economice. Statele Unite sunt îngrijorate de emisiile de dioxid de carbon. Și noi împărtășim îngrijorarea omenirii față de încălzirea globală. Dar că avem o abordare diferită a problemei." "Noi generăm mai mult dioxid de carbon fiindcă producem mai multe bunuri." De aceea-a declarat președintele american- trebuie să fim siguri că prin reducerea emisiilor de gaze nu vom reduce și numărul locurilor de muncă. "Sarcina mea este să îmi reprezint țara și o voi face de așa manieră încât să garantez americanilor că nu își vor pierde locurile de muncă."- a mai spus George Bush. Amendamente Pentru a intra în vigoare la nivel mondial, acordul trebuie să fie ratificat de cel puțin 55 de țări, a căror emisie de gaze poluante să fie de cel puțin 55% din total. Statele Unite reprezintă un sfert din poluarea globală. Tratatul s-a îmbogățit pe parcurs cu amendamentul că țările generatoare de poluare pot cumpăra și cota de poluare a altor țări, care sunt dispuse să o vândă. În loc ca fiecare țară să își reducă emisiile proprii, unele și l-ar putea menține la actualele cote, dar preluându-le și pe ale țărilor care stau mult mai bine la acest capitol, s-ar putea menține în prevederile acordului. România a ratificat acordul și este dispusă să își vândă și cota. Opinii contradictorii privind încălzirea globală Încălzirea globală este o certitudine dar nu și cauzele sale. Secolul XI, de exemplu, a fost mai cald cu două grade Celsius decât în prezent. După aceea a urmat ceea ce se cunoaște sub numele de mica glaciațiune", până în secolul XVIII.
Pământul este oricum un sistem extrem de complex. În istoria sa a avut perioade foarte calde și perioade foarte reci. Este adevărat niciodată nu a avut o rată de încălzire atât de rapidă ca în prezent. Nici un computer nu poate reproduce la această oră modelul climei globale. În lipsa unui astfel de instrument, orice predicție este doar o ipoteză științifică și nimic mai mult. Piers Corbyn, directorul unui institut care se ocupă de studierea climei, spune că temperatura planetei este rezultatul direct al activității solare. "Este un fenomen natural și nu putem face nimic în această privință. Există într-adevăr poluare, dar nu acordul de la Kyoto va rezolva această problemă. Se pot face multe, dar să le faci în numele reducerii dioxidului de carbon și a încălzirii globale nu este soluția"- spune Piers Corbyn. Apoi, presupunând că acordul de la Kyoto va intra în vigoare, dar plecând de la o premisă greșită nu va avea nici un efect, țările lumii a treia se vor trezi peste zece ani că sunt devastate de inundații sau secete catastrofale. Ipoteza aparține profesorului Bjorn Lomborg, de la Universitatea Aarhaus, din Danemarca. El crede că în acest timp, țările dezvoltate vor fi cheltuit degeaba câte 250 de miliarde de dolari ca să reducă emisiile poluante. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||