Politicienii din opoziţie afirmă că au strâns cu 30.000 mai multe semnături decât sunt necesare - 150.000 - în vederea convocării referendumului.

Autorităţile de la Skopje urmează să verifice dacă petiţia e valabilă, dar chiar şi în cazul unei decizii pozitive în acest sens, tot vor mai trebui să treacă câteva săptămâni bune până la organizarea referendumului.

Iniţiativa ameninţă să strice echilibrul relaţiilor inter-etnice - şi aşa foarte fragil - drum pe care se pornise odată cu aşa numitele acorduri de la Ohrid, din 2001, care au pus capăt celor şapte luni de lupte dintre forţele guvernamentale şi gherilele albaneze.

Pe 12 august, parlamentul macedonean a adoptat noua lege privind împărţirea administrativă, unul din ultimele obstacole care mai rămăseseră în calea punerii în practică în totalitate a acordurilor de la Ohrid.

Legea face ca numărul municipalităţilor locale să fie redus de la 120 la 80, etnicii albanezi obţinând controlul a 16 dintre ele.

Albaneza capătă totodată statutul de limbă oficială.

În iulie, peste 20.000 de persoane au demonstrat la Skopje împtriva adoptării noii legi  Nu e un referendum împotriva albanezilor   Todor Petrov, liderul Congresului Mondial Macedonean

Guvernul multi-etnic afirmă că măsurile sunt absolut necesare în vederea instaurării păcii şi democraţiei.

Teama de o eventuală destrămare a ţării

Ca de obicei în astfel de situaţii, nimeni nu e mulţumit. Partidele albaneze din opoziţie spun că legea nu merge suficient de departe, în timp ce macedoneniii, slavi, sunt furioşi, afirmând că legea e un prim pas spre federalizarea Macedoniei şi eventual destrămarea ei.

Unul din cei ce se opun cu vehemenţă acestor măsuri este şi Todor Petrov, liderul Congresului Mondial Macedonean:

"Nu e un referendum împotriva albanezilor, sau care îşi propune să atenteze la drepturile minorităţilor. E un referendum împotriva reorganizării municipalităţilor de către guvernul central".

Todor Petrov susţine că de fiecare dată când guvernul se confruntă cu probleme economice grave, se foloseşte de chestiunea etnicilor albanezi că să deturneze atenţia opiniei publice de la marile probleme ale ţării.

Marea temere a majorităţii slave este că noua lege nu face altceva decât să împartă ţara pe linii etnice, ceea ce deschide drum unei eventuale secesiuni albaneze şi o alipire la Kosovo, în cazul în care acesta şi-ar declara independenţa.

Uniunea Europeană a comunicat în mod clar că punerea în practică a acordului de pace este esenţială dacă Macedonia vrea să aibă vreodată şansa de a fi primită în rândurile ei.