Corneliu Rusnac

	Vladimir Voronin a mai optat pentru „demilitarizarea părţilor aflate în conflict”

La conferinţa de la München consacrată problemelor de securitate, el a sugerat Federaţiei Ruse, Ucrainei, SUA şi Uniunii Europene - care sunt mediatori şi observatori ai conflictului nistrean - să aibă „o atitudine deschisă şi plină de respect” faţă de statutul de neutralitate al Republicii Moldova stabilit în constituţie.

În opinia preşedintelui Voronin, recunoaşterea internaţională a Republicii Moldova ca stat neutru ar deveni „nu numai un factor al securităţii regionale pe termen lung, dar şi o premisă sigură pentru soluţionarea problemei transnistrene”.

În acest context, a afirmat Vladimir Voronin, statutul de neutralitate, deopotrivă cu interzicerea prezenţei militare străine pe teritoriul Republicii Moldova, ar putea avea o perspectivă de durată.

Deşi a pledat pentru recunoaşterea internaţională a statutului de neutralitate, şeful statului a spus că Republica Moldova „nu are nevoie de garanţii politice externe” pentru recunoaşterea acestui statut.

Vladimir Voronin a mai optat pentru „demilitarizarea părţilor aflate în conflict” şi pentru transformarea armatelor din subordinea Chişinăului şi Tiraspolului în trupe de menţinere a păcii.

El a declarat că mecanismele folosite la rezolvarea conflictelor din alte zone nu pot fi aplicate pentru depăşirea crizei transnistrene.

Pentru rezolvarea problemei nistrene, a spus Vladimir Voronin, este nevoie de o abordare absolut nouă, pe care toţi participanţii la procesul de negocieri ar fi gata să o acepte.

Preşedintele Voronin s-a declarat optimist în privinţa unei apropiate schimbări în bine în dosarul transnistrean, opinând că în prezent ar exista toate premisele necesare pentru depăşirea acestei crize.

La Conferinţa de la München care s-a impus drept un cadru informal de discuţii pe teme de politici de securitate şi relaţii internaţionale au participat aproximativ 250 de înalţi reprezentanţi din 50 de ţări.