La începutul anilor 80 au avut loc inundaţii devastatoare, care au contribuit şi mai mult la înrăutăţirea situaţiei economice din România. În 1982, Ceauşescu anunţa că România îşi va achita datoria externă până în 1990. Lucru care s-a şi întâmplat, dar cu consecinţe devastatoare asupra economiei româneşti. Intelectualii aflaţi în exil au fost cei care de la microfonul BBC au atras atenţia asupra situaţiei sociale grave din România.

În cadrul rubricii "Convergenţe româneşti" sau în alte programe puteau fi ascultaţi Ion Caraion, Neagu Djuvara, Ioan Petru Culianu, Ioan Negoiţescu, Ghiţă Ionescu, Ioan Omescu, Mihai Niculescu, care, deşi ieşise la pensie, continua să păstreze legătura cu redacţia română, ca şi pe părintele Gheorghe Calciu sau pastorul Iosif Ţon.

Lipsa informaţiilor din ţară a continuat să apese asupra programelor BBC, îşi aminteşte Cristian Mititelu. "Erau foarte puţine informaţii şi trebuia să ne descurcăm cum puteam. Vreau să precizez de exemplu că ambasada Marii Britanii în România nu ne furniza nici un fel de informaţie. Nu spun asta ca un reproş, tocmai, o spun cu admiraţie pentru că noi deşi suntem plătiţi de ministerul de externe britanic, avem un statut de independenţă editorială şi în consecinţă nu ni se dau informaţii sau nu ni se spune ce trebui să spunem sau ce să facem". Obiectivitatea BBC a fost sesizată şi chiar uşor criticată de ascultători. Un ascultător fidel al BBC-ului, Petre Musceleanu ne-a spus : "Dumneavoastră sunteţi prea neutri şi prea obiectivi. Iar noi nu aveam nevoie de prea multă obiectivitate atunci, aveam nevoie de puţină răutate din partea unui post de radio".

O reuşită a anilor '80 a fost difuzarea scrisorii celor 6. "Am ascultat într-o seară la BBC când s-a difuzat scrisoarea celor şase care a fost redactată de Silviu Brucan şi a avut impact asupra mea întrucât acea scrisoare numai la BBC a fost difuzată. Nu se punea problema să fie difuzată în Scânteia. Ţin minte că dintre toţi semnatarii numai Constantin Pârvulescu a avut o obiecţie spunând că este de acord să protesteze dar numai în cadrul sistemului comunist şi îşi dorea ca eventual scrisoarea să fie difuzată la Radio Moscova", spune ascultătorul BBC Sorin Andronache din Haţeg.

În această perioadă a început în Occident campania împotriva demolării satelor, poate cea mai reuşită campanie pusă la cale vreodată în Occident în legătură cu o tragedie care se preconiza în România. Această campanie a fost amplu abordată în programele BBC din acea vreme. Şi asta cu toate că în România au fost tragedii mult mai mari care din păcate nu au fost cunoscute publicului britanic sau au fost tratate cu indiferenţă de guvernele occidentale. În cazul demolării satelor, a fost o acţiune iniţiată în Belgia care a luat după aceea amploare în Franţa şi în Elveţia. A fost creată organizaţia "Operation Villages Roumaines", o încercare de a salva satele ameninţate cu dispariţia. În cele din urmă, mişcarea a pătruns şi în Marea Britanie unde situaţia a fost tratată cu toată seriozitatea.

Christian Mititelu îşi aminteşte şi de unele aspecte anecdotice ale popularizării proiectului în Anglia: "Am fost rugat să trimit un redactor al BBC-ului într-un sat din centrul Angliei, unde să prezinte datele care se cunosc, aşa încât oamenii din acel sat să se lămurească şi să decidă dacă vor să participe la "Operation Villages Roumaines". Redactorul a mers în acel sat în timpul lui liber - pentru că prin statutul său, BBC nu putea să fie implicat în acţiuni de acest gen – aşteptându-se să vorbească unui grup de fermieri sau de ţărani şi să explice ce se întâmplă cu confraţii lor din România. Ori, în Marea Britanie, mai ales în zone frumoase şi scumpe, asemenea sate sunt populate majoritar de oameni din profesii liberale care au ieşit la pensie şi care au cumpărat case acolo şi locuiesc în condiţii foarte confortabile. Redactorul intimidat s-a trezit în faţa unui grup de medici pensionari, profesori universitari, judecători, avocaţi etc. Aceşti oameni când au luat notă de ce întâmplă în România s-au pus pe treabă pentru că în Marea Britanie societatea civila se mobilizează foarte bine şi au început să scrie scrisori la ziare. Iar când ziarele Times sau Daily Telegraph primeau o scrisoare semnată de un judecător sau de doi chirurgi cunoscuţi despre situaţia din România, evident că o publicau imediat. În felul acesta, situaţia satelor româneşti a fost tratată cu interes în presa britanică."

Urmare a acestei publicităţi dar şi a efectului direct pe care distrugerea satelor o avea asupra populaţiei de origine maghiară, în vara lui 1988 la Budapesta a avut loc o manifestaţie de protest de proporţii. Aceasta s-a transformat într-o manifestaţie împotriva regimului Ceauşescu. În vara lui '89, secţia română începe colaborarea cu Gyula Keszthelyi, rămas până astăzi corespondentul la Budapesta al BBC. Relatările sale aveau să pregătească publicul ascultător pentru marile veşti din decembrie. "Ştiam de rezistenţa pastorului Tokes încă din anii anteriori lui 1989 şi ştiam că este urmărit de Securitate. Deja în vara anului 1989 ascultătorii BBC ştiau din relatările făcute de mine că la Timişoara exista un nucleu de rezistenţă. Astfel că în luna decembrie, oamenii – turişti sau români veniţi la Budapesta - cunoscându-mă îmi aduceau zilnic informaţii din România. A fost o perioadă foarte interesantă şi plină de emoţii", spune Gyula Keszthelyi.